Despre ce este proiectul?

Obiectivul proiectului este ca justiția livrată în Republica Moldova să mai bine aliniată la standardele europene în domeniul discriminării

Acesta este un proiect co-finanțat de Uniunea Europeană și Consiliul Europei și implementat de Consiliul Europei în cadrul Parteneriatului pentru Bună Guvernare II (2019-2021).


 What is the legal context?

The Republic of Moldova ratified the Council of Europe Convention on the Protection of children against sexual exploitation and sexual abuse (Lanzarote Convention) in 2011. The Committee of the Parties to the Convention, also known as the Lanzarote Committee, is charged with monitoring the implementation of the Convention. The Republic of Moldova participated in the 1st monitoring round dedicated to the protection of children against sexual exploitation and sexual abuse in the circle of trust (2014-2017) and in the 2nd one on the protection of children against sexual exploitation and sexual abuse facilitated by information and communication technologies (2017).

Other important standards taken into consideration during the project implementation include the Council of Europe Guidelines on child-friendly justice (2010) and the Recommendation CM/Rec(2018)7 of the Committee of Ministers to member states on Guidelines to respect, protect and fulfil the rights of the child in the digital environment.

The project itself promotes the implementation of these international standards and builds on the progress and work already carried out at national level. Relevant national standards and policies include the Law no. 338 of 15.12.1994 on the rights of the child, Decision No. 434 of 10.06.2014 on the approval of the Child Protection Strategy for the years 2014-2020, Council of Europe Action Plan for the Republic of Moldova 2017-2020, as well as the conclusions and recommendations of the Roundtable “Implementation of the Council of Europe Convention on the Protection of Children against Sexual Exploitation and Sexual Abuse: Challenges and Best Practices”.

 Noutăți

Înapoi Consolidarea garanțiilor dreptului la libertate: îmbunătățirea motivării deciziilor privind arestul preventiv și arestul la domiciliu în Republica Moldova

Consolidarea garanțiilor dreptului la libertate: îmbunătățirea motivării deciziilor privind arestul preventiv și arestul la domiciliu în Republica Moldova

Un nou studiu al Consiliului Europei a constatat progrese încurajatoare în modul în care procurorii și judecătorii din Republica Moldova aplică standardele europene în materie de drepturile omului atunci când solicită și dispun arestul preventiv și arestul la domiciliu. În același timp, studiul evidențiază necesitatea acordării unei atenții sporite alternativelor la detenție, a unor evaluări mai consecvente ale proporționalității și ale circumstanțelor individuale, precum și a unei motivări mai individualizate a deciziilor. Constatările sale oferă o bază importantă pentru viitoare îmbunătățiri legislative, instituționale și practice, menite să consolideze protecția dreptului la libertate.

Studiul „Motivarea hotărârilor judecătorești de aplicare a arestului preventiv/arestului la domiciliu în Republica Moldova în anii 2022 și 2023” a examinat demersurile procurorilor și hotărârile judecătorești privind măsurile preventive din perspectiva articolului 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.

Aceste concluzii și recomandări au fost prezentate și discutate în cadrul unei mese rotunde care a reunit reprezentanți ai sectorului justiției, ai mediului academic și ai societății civile pentru a analiza modalitățile de consolidare a procesului decizional privind măsurile preventive în Republica Moldova, în conformitate cu standardele europene în materie de drepturile omului.

Prezentând concluziile, Jeremy McBride, consultant internațional al Consiliului Europei și coautor al studiului, a remarcat că „s-au înregistrat unele progrese în direcția unei mai bune respectări a exigențelor Curții Europene a Drepturilor Omului privind dispunerea măsurilor preventive”. În același timp, el a subliniat că „pare să existe un anumit potențial de îmbunătățire a capacității de motivare a tuturor celor implicați și de acordare a unei atenții sporite particularităților fiecărui caz în procesul de dispunere a măsurilor preventive”.

Vadim Vieru, consultant național al Consiliului Europei și coautor al studiului, a subliniat importanța practică a acestor concluzii: „Calitatea motivării nu este un detaliu tehnic, ci însuși fundamentul unui sistem de justiție echitabil”. El a subliniat importanța asigurării faptului că deciziile privind privarea de libertate se bazează pe dovezi concrete și evaluări individualizate și nu pe motivări standardizate.

Pornind de la concluziile și recomandările studiului, participanții au discutat posibile răspunsuri legislative, instituționale și practice la provocările legate de aplicarea arestului preventiv și a arestului la domiciliu în Republica Moldova. O atenție deosebită a fost acordată problemelor sistemice identificate de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei în cadrul supravegherii executării hotărârilor din grupul de cauze Șarban, precum și măsurilor menite să consolideze calitatea motivării deciziilor privind măsurile preventive.

Masa rotundă s-a încheiat cu o înțelegere comună potrivit căreia progresele viitoare în îmbunătățirea motivării deciziilor privind arestul preventiv și arestul la domiciliu necesită eforturi coordonate la nivelul întregului sector al justiției, pentru a asigura alinierea continuă la standardele europene în materie de drepturile omului.

Evenimentul a fost organizat în cadrul Proiectului Consiliului Europei „Consolidarea sistemului de justiție penală bazat pe respectarea drepturilor omului în Republica Moldova faza II", care face parte din Planul de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025-2028.

CHIȘINĂU, REPUBLICA MOLDOVA 24 Iunie 2026
  • Diminuer la taille du texte
  • Augmenter la taille du texte
  • Imprimer la page

 Who we work with?

Ministry of Internal Affairs, Ministry of Health, Labour and Social Protection, Ministry of Education, Culture and Research, Ministry of Justice, Public Prosecution Service, National Institute of Justice, Police Academy, Supreme Court of Justice, Lawyers Union, Ombudsperson for Children’s Rights, National Council for the Protection of Child's Rights, NGOs, acclaimed experts in the field.


 Cine beneficiază de proiect?

Beneficiari direcți: judecători, procurori, avocați, polițiști, angajați ai Oficiului Avocatului Poporului, membrii Consiliului Național pentru Prevenirea Torturii și alți actori din domeniul justiției penale. Beneficiarii finali sunt utilizatorii sistemului de justiție, părțile la procesul penal.