Miniștrii de Externe ai celor 46 de state membre ale Consiliului Europei și-au reafirmat astăzi sprijinul neclintit față de Ucraina prin încheierea unui Acord parțial extins privind Tribunalul special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei. Comitetul de Miniștri a adoptat, de asemenea, o declarație privind Convenția Europeană a Drepturilor Omului și migrația, Convenția privind Spălarea Banilor, Identificarea, Sechestrarea și Confiscarea Veniturilor Provenite din Infracțiuni, precum și Finanțarea Terorismului și a dat undă verde unui nou instrument juridic privind manipularea și interferența informațională străină.

Tribunalul special pentru Ucraina: 36 de țări și Uniunea Europeană

Miniștrii au adoptat o rezoluție de instituire a unui Acord Parțial Extins privind Comitetul de Management al Tribunalului special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei, marcând un pas crucial către punerea în practică a tribunalului însărcinat cu investigarea, urmărirea penală și judecarea persoanelor care poartă cea mai mare responsabilitate. Treizeci și șase de țări (*) și Uniunea Europeană și-au declarat intenția de a adera la acord și de a stabili modul în care Tribunalul special va funcționa și va fi finanțat.

(*) Treizeci și patru de state membre ale Consiliului Europei (Andorra, Austria, Belgia, Croația, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Monaco, Muntenegru, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, Republica Moldova, România, San Marino, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția, Ucraina și Regatul Unit), precum și Uniunea Europeană, Australia și Costa Rica.

Miniștrii au salutat, de asemenea, sprijinul larg acordat de state Convenției de instituire a unei Comisii internaționale pentru despăgubiri pentru Ucraina și au încurajat alte țări să adere la aceasta, astfel încât să poată fi instituit rapid un mecanism de despăgubire.

Miniștrii Consiliului Europei și-au reafirmat hotărârea de a asigura întoarcerea copiilor ucraineni deportați ilegal sau transferați cu forța de Rusia, inclusiv în cadrul executării hotărârii din iulie 2025 a Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Ucraina și Țările de Jos împotriva Federației Ruse.

În plus, aceștia intenționează să contribuie în continuare la programul de reforme al Ucrainei, în special prin intermediul Planului de acțiune pentru Ucraina, „Reziliență, redresare și reconstrucție 2023-2026”, facilitând progresul țării către aderarea la UE, inclusiv în domeniul drepturilor fundamentale, justiției, protecției sociale și incluziunii, precum și în ceea ce privește combaterea corupției.

Convenția Europeană a Drepturilor Omului și migrația: o nouă declarație

În urma Conferinței miniștrilor justiției, care a avut loc la Strasbourg în decembrie 2025, Comitetul de Miniștri a adoptat o importantă declarație care reafirmă angajamentul profund și de durată al statelor membre față de Convenție, precum și sprijinul lor pentru independența Curții Europene a Drepturilor Omului. De asemenea, aceasta subliniază necesitatea de a găsi un echilibru între interesul general al comunității și drepturile individuale.

Miniștrii de externe ai Europei au reafirmat că provocările legate de migrație necesită un răspuns comun din partea statelor membre, bazat pe drepturile omului, democrație și statul de drept, și că statele au un drept suveran incontestabil de a controla intrarea și șederea cetățenilor străini. Miniștrii au convenit să continue discuțiile în acest domeniu în cadrul Rețelei punctelor focale privind migrația a Consiliului Europei.

Către un instrument juridic privind manipularea și interferența informațională străină (FIMI)

Comitetul de Miniștri a salutat raportul anual al Secretarului General intitulat „Noul Pact Democratic pentru Europa în vremuri de ruptură”, subliniind importanța consolidării securității democratice.

De asemenea, acesta a însărcinat Secretarul General să prezinte propuneri privind negocierea unui instrument juridic, inclusiv o eventuală convenție-cadru, privind manipularea și interferența informațională străină (FIMI), care reprezintă o amenințare gravă la adresa drepturilor omului, a democrației și a statului de drept.

Un nou tratat pentru consolidarea recuperării bunurilor provenite din infracțiuni

Miniștrii au adoptat un Protocol adițional la Convenția privind Spălarea Banilor, Identificarea, Sechestrarea și Confiscarea Veniturilor Provenite din Infracțiuni, precum și Finanțarea Terorismului („Convenția de la Varșovia”), care modernizează cadrele juridice și instituționale pentru recuperarea bunurilor, ca răspuns la rețelele criminale transnaționale din ce în ce mai sofisticate și avansate din punct de vedere tehnologic. Noul tratat consolidează capacitățile autorităților de a monitoriza și suspenda tranzacțiile suspecte și de a confisca bunurile, inclusiv cripto-activele, obținute prin comportament infracțional. Protocolul adițional va fi deschis spre semnare în cadrul conferinței privind criminalitatea cibernetică care va avea loc la Strasbourg la 14 octombrie 2026.

Acțiunea externă a Consiliului Europei: o nouă strategie

Comitetul de Miniștri a adoptat, de asemenea, o strategie de acțiune externă menită să consolideze poziția Consiliului Europei pe scena internațională. În acest scop, organizația intenționează să extindă domeniul de aplicare al instrumentelor sale juridice și de standardizare, sporind în același timp colaborarea cu statele observatoare și cu statele nemembre și consolidând parteneriatele cu organizațiile internaționale și regionale.

Miniștrii au subliniat că Consiliul Europei și UE sunt parteneri strategici angajați să asigure asumarea deplină a răspunderii pentru crima de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei și că aderarea UE la Convenția europeană a drepturilor omului rămâne un obiectiv-cheie al parteneriatului lor.

În cele din urmă, bazându-se pe Declarația de la Reykjavik, miniștrii au reiterat că libertatea de exprimare și siguranța jurnaliștilor, drepturile sociale, egalitatea, participarea tinerilor și dialogul cu societatea civilă rămân printre domeniile de acțiune prioritare ale organizației.

Monaco preia președinția Comitetului de Miniștri

La încheierea sesiunii ministeriale, Principatul Monaco a preluat președinția rotativă a Comitetului de Miniștri (15 mai-10 noiembrie 2026), succedând Republicii Moldova. Mihai Popşoi, viceprim-ministru și ministru al afacerilor externe, a făcut un bilanț al președinției moldovene, după care Isabelle Berro-Amadeï, ministru al afacerilor externe și cooperării, a prezentat prioritățile președinției monegasce.

În marja sesiunii, au fost semnate sau ratificate mai multe tratate:

• Convenția privind coproducția de opere audiovizuale sub formă de seriale, semnată de Republica Moldova și Regatul Unit;
• Convenția de instituire a unei Comisii internaționale pentru revendicări privind Ucraina, semnată de Republica Cehă și Macedonia de Nord și ratificată de Irlanda, Ucraina și UE;
• Convenția privind protecția mediului prin dreptul penal, semnată de Suedia;
• Al treilea protocol adițional la Convenția europeană privind asistența reciprocă în materie penală, semnat de Republica Moldova;
• Convenția privind protecția profesiei de avocat, semnată de Republica Slovacă și San Marino;
• Convenția-cadru privind inteligența artificială și drepturile omului, democrația și statul de drept, ratificată de Uniunea Europeană;
• Protocolul de modificare a Convenției privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea automată a datelor cu caracter personal, ratificat de Republica Moldova;
• Protocolul adițional la Convenția Consiliului Europei privind prevenirea terorismului, ratificat de Liechtenstein;
• Convenția privind manipularea competițiilor sportive, ratificată de Armenia;
• Convenția europeană privind protecția patrimoniului arheologic, semnată de Muntenegru.