Despre ce este proiectul?

Obiectivul proiectului este ca justiția livrată în Republica Moldova să mai bine aliniată la standardele europene în domeniul discriminării

Acesta este un proiect co-finanțat de Uniunea Europeană și Consiliul Europei și implementat de Consiliul Europei în cadrul Parteneriatului pentru Bună Guvernare II (2019-2021).


 What is the legal context?

The Republic of Moldova ratified the Council of Europe Convention on the Protection of children against sexual exploitation and sexual abuse (Lanzarote Convention) in 2011. The Committee of the Parties to the Convention, also known as the Lanzarote Committee, is charged with monitoring the implementation of the Convention. The Republic of Moldova participated in the 1st monitoring round dedicated to the protection of children against sexual exploitation and sexual abuse in the circle of trust (2014-2017) and in the 2nd one on the protection of children against sexual exploitation and sexual abuse facilitated by information and communication technologies (2017).

Other important standards taken into consideration during the project implementation include the Council of Europe Guidelines on child-friendly justice (2010) and the Recommendation CM/Rec(2018)7 of the Committee of Ministers to member states on Guidelines to respect, protect and fulfil the rights of the child in the digital environment.

The project itself promotes the implementation of these international standards and builds on the progress and work already carried out at national level. Relevant national standards and policies include the Law no. 338 of 15.12.1994 on the rights of the child, Decision No. 434 of 10.06.2014 on the approval of the Child Protection Strategy for the years 2014-2020, Council of Europe Action Plan for the Republic of Moldova 2017-2020, as well as the conclusions and recommendations of the Roundtable “Implementation of the Council of Europe Convention on the Protection of Children against Sexual Exploitation and Sexual Abuse: Challenges and Best Practices”.

 Noutăți

Înapoi Sprijinirea integrării migranților și refugiaților prin învățarea limbii române în Republica Moldova

Sprijinirea integrării migranților și refugiaților prin învățarea limbii române în Republica Moldova

A discuta cu un medic, a căuta un loc de muncă sau a stabili relații cu membrii comunității locale poate fi o provocare în lipsa unei limbi comune. Pentru migranții și refugiații adulți din Republica Moldova, învățarea limbii române poate contribui la facilitarea acestor interacțiuni cotidiene.

Curriculumul național pentru limba română destinat migranților și refugiaților adulți are ca scop să facă învățarea limbii mai accesibilă și mai relevantă pentru nevoile cotidiene ale adulților. Aprobat de Consiliul Național pentru Curriculum și prezentat public la Chișinău, acesta acoperă nivelurile de competență de la A1 la B2, în conformitate cu Cadrul european comun de referință pentru limbi (CEFR).

Pentru Abdurashid Saidov, beneficiar al protecției temporare originar din Tadjikistan, învățarea limbii române reprezintă un pas către o comunicare mai sigură în noul său mediu. După ce a finalizat cursul de nivel A1, el speră să-și continue studiile.

„Locuiesc aici, în Republica Moldova, de aproape cinci ani și am decis să învăț limba română. Am finalizat deja cursul de nivel A1 și sperăm să începem programul de nivel A2 foarte curând”, a spus el.

Curriculumul se concentrează pe situații de comunicare din viața de zi cu zi,  de la interacțiunea cu instituțiile publice până la accesul la servicii medicale și integrarea pe piața muncii. De asemenea, acesta oferă un cadru metodologic comun pentru elaborarea cursurilor de limba română și a materialelor didactice adaptate adulților cu diferite niveluri de pregătire și experiență profesională.

„Predarea limbii este orientată către viața obișnuită. Aceasta înseamnă că accentul se pune în primul rând pe capacitatea oamenilor, încă de la început. În cadrul lecțiilor, cursanții se confruntă și exersează situații și sarcini cu care se întâlnesc în viața de dincolo de sala de clasă”, a explicat Fernanda Minuz, consultant internațional principal și coordonator al grupului de lucru implicat în elaborarea curriculumului.

Punând nevoile cursanților în centrul atenției, curriculumul reflectă un angajament mai amplu față de incluziune în Republica Moldova. „Acest curriculum se bazează pe expertiza Consiliului Europei și pe standardele europene în materie de integrare lingvistică”, a declarat Natalia Voutova, șefa Oficiului Consiliului Europei din Chișinău. „Acesta va sprijini migranții și refugiații adulți în dezvoltarea competențelor lingvistice de care au nevoie pentru a participa la viața socială, a avea acces la servicii esențiale, la educație și la locuri de muncă, precum și pentru a-și exercita drepturile, contribuind astfel la o integrare durabilă și la coeziunea socială.”

Curriculumul a fost elaborat la solicitarea Ministerului Educației și Cercetării și a Inspectoratului General pentru Migrație, în strânsă cooperare cu reprezentanți ai instituțiilor publice, profesioniști din domeniul învățământului lingvistic și organizații ale societății civile. Acest proces colaborativ a contribuit la asigurarea faptului că curriculumul reflectă contextul național al Republicii Moldova și nevoile cursanților adulți.

Următorul pas este punerea în practică a curriculumului prin cursuri de limbă română destinate migranților și refugiaților adulți.

Inițiativa a fost organizată în cadrul proiectului „Consolidarea protecției drepturilor omului pentru refugiați și migranți în Republica Moldova: faza a II-a”, finanțat și implementat în cadrul Planului de acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova (2025–2028).

CHIȘINĂU, REPUBLICA MOLDOVA 1 octombrie 2026
  • Diminuer la taille du texte
  • Augmenter la taille du texte
  • Imprimer la page

 Who we work with?

Ministry of Internal Affairs, Ministry of Health, Labour and Social Protection, Ministry of Education, Culture and Research, Ministry of Justice, Public Prosecution Service, National Institute of Justice, Police Academy, Supreme Court of Justice, Lawyers Union, Ombudsperson for Children’s Rights, National Council for the Protection of Child's Rights, NGOs, acclaimed experts in the field.


 Cine beneficiază de proiect?

Beneficiari direcți: judecători, procurori, avocați, polițiști, angajați ai Oficiului Avocatului Poporului, membrii Consiliului Național pentru Prevenirea Torturii și alți actori din domeniul justiției penale. Beneficiarii finali sunt utilizatorii sistemului de justiție, părțile la procesul penal.