Ura, sub diverse forme în care se manifestă online sau offline, are un impact major asupra coeziunii societății. Fiind printre cele mai moderne forme de discriminare, poate duce la alte încălcări grave ale drepturilor omului.  Contestarea stereotipurilor și a atitudinilor negative față de diversitate, joacă un rol important ca măsură preventivă împotriva urii. Consiliul Europei și Uniunea Europeană lucrează împreună în cadrul unui proiect regional pentru "Consolidarea accesului la justiție prin mecanisme non-judiciare de compensare pentru victimele discriminării, ale infracțiunilor motivate de prejudecată și ale discursurilor de ură în țările Parteneriatului Estic". În acest context, au fost acordate două granturi organizațiilor societății civile din Republica Moldova, pentru a aduce activitățile proiectului mai aproape de oamenii din regiuni.

Beneficiarii granturilor, Centrul Național al Romilor și Gender-Centru au organizat acțiuni pentru schimbarea atitudinii negative la adresa romilor și altor minorități etnice și au implementat activități destinate sporirii oportunităților egale, fără sexism. Creșterea accesului la justiție pentru grupurile care se confruntă cu discriminarea, discursurile de ură și infracțiunile motivate de prejudecată, au fost punctele de reper, ce au ghidat organizațiile în desfășurarea activităților, ca parte a grantului oferit.

Romii rămân a fi unul din cele mai discriminate grupuri, fiind afectat de prejudecățile negative ale societății. Inegalitățile afectează rolul lor activ în viața publică, angajarea în câmpul muncii, precum și contribuția lor la dezvoltarea instituțiilor democratice și a statului de drept. Centrul Național al Romilor, în eforturile de a schimba atitudinea negativă față de romi și alte grupuri minoritare etnice din Republica Moldova, a implementat un proiect timp de 6 luni, care a vizat regiunile cele mai populate de romi, inclusiv refugiații romi din Ucraina. Proiectul a vizat, de asemenea, sensibilizarea populației cu privire la impactul negativ al discriminării asupra dezvoltării sociale și economice a țării.

Concentrându-se pe regiunile cele mai populate de comunitățile de romi și refugiați, Centrul Național al Romilor s-a deplasat în diferite localități ale Moldovei (Otaci, Edinet, Rascani, Glodeni, Hancesti and Ungheni), au mers din casă în casă și a vorbit direct cu familiile de romi, ajungând la un număr mare de beneficiari, ascultând nevoile și oferind ajutor celor mai vulnerabili, contribuind la promovarea egalității și nediscriminării prin explicarea conceptelor complexe în cuvinte simple. L-am rugat pe Nicolae Radița, fondator al Centrului Național al Romilor, Consilier al Prim-Ministrului pe Drepturile Omului și ale Minorităților să împărtășească experiența echipei sale referitor la ceea ce s-a realizat în comunicarea față în față cu populația locală prin asistență juridică gratuită, consultanță și litigii, precum și rezultatele monitorizării cazurilor de discriminare.

Legislația ambiguă și lipsa cadrului legal fac dificilă sancționarea celor care utilizează discursul de ură. Intoleranța și discriminarea, stereotipurile afectează comunitățile Rome ani buni la rând în Europa, inclusiv în Moldova. Intoleranța poate ușor escala în infracțiuni motivate de ură față de Romi. Care este statistica cazurilor de infracțiuni motivate de prejudecată în Republica Moldova împotriva romilor, câte dintre acestea s-au soldat cu tragerea la răspundere a persoanelor și în ce măsură comunitățile rome știu să-și apere drepturile când sunt supuse atacurilor motivate de ură?

Nicolae Radița: Într-adevăr, există lucruri pe care le considerăm de la sine înțelese în prezența unui cadru juridic aplicabil. Cu toate acestea, acest lucru nu este suficient atunci când rasismul este bine înrădăcinat în societate. Voi folosi termenul de "anti-țigănism" pentru a explica manifestarea istorică perpetuantă a prejudecăților și stereotipurilor, etichetarea, discursurile de ură și infracțiunile motivate de prejudecată, discriminarea cu care s-a confruntat populația romă, în multiplele sale forme. Din perspectiva consecințelor extreme, am asistat în trecut la Holocaust, care a distrus mii de vieți ale romilor.

Impactul social al atitudinilor negative împotriva romilor este încă foarte prezent în Republica Moldova de astăzi, un stat tânăr și fragil care încă luptă cu respectarea drepturilor omului și a statului de drept, construindu-și cadrul legal și ocupându-se de capacitarea instituțiilor. Trebuie să recunosc că comunitatea romă rămâne izolată și are o încredere scăzută în sistemul juridic, de aceea raportarea incidentelor către instituții este sporadică. Acest lucru este legat și de alți factori: instabilitatea politică, schimbarea frecventă în procesul decizional și corupția existentă în sistemul judiciar, diminuarea încrederii oamenilor în factorii de decizie și în instituțiile de elaborare și aplicare a legii, astfel raportarea divine demotivantă.

Cadrul juridic existent nu oferă asistență adecvată victimelor practicilor discriminatorii și, în special, victimelor discursurilor de ură și a infracțiunilor motivate de prejudecată. Există încă necesitatea de a căuta în continuare dreptatea, de a sprijini victimele în abordarea autorităților relevante, însă acest lucru cere mai mult timp și eforturi.

Deși peste 300 de romi au fost consiliați prin acest proiect, foarte puțini dintre ei au vrut să meargă în instanță pentru a cere sau a obține dreptatea. Și în acest sens, este de datoria noastră să continuăm această luptă pentru a crește gradul de încredere al romilor în instituțiile statului, încrederea în ziua de mâine și în justiție. Cu scopul de a menține presiunea asupra instituțiilor și de a contribui la justiție și statul de drept, Centrul Național al Romilor a creat și continuă să ofere asistență juridică și chiar să documenteze abuzurile comise împotriva romilor.

Există un nivel ridicat de subraportare a infracțiunilor motivate de prejudecată față de Romi; victimele luptă pentru a obține suport în această privință și din diverse motive cazurile deseori nu sunt înregistrate de autorități. Aceasta duce la dificultăți în obținerea atât a unei viziuni exacte asupra problemei la nivel de țară, cât și asupra unor căi de atac adecvate în raport cu aceste infracțiuni. Centrul Național al Romilor a lucrat îndeaproape cu comunitatea Romilor din Otaci, Edineț, Râșcani, Glodeni, Hâncești și Ungheni, oferind suport legal și mediere în cazurile de discriminare și discurs de ură. Din experiența Dumneavoastră și ca rezultat al multiplelor interacțiuni, ce le recomandați Romilor să facă la modul practic pentru a raporta și a preveni infracțiunile motivate de prejudecată față de ei?

Nicolae Radița: Într-adevăr, romii se confruntă cu dificultăți în a găsi sprijin juridic și consiliere în cazurile legate de discursurile de ură și de documentare a infracțiunilor motivate de prejudecată. În acest context, proiectul „Combaterea discriminării și asigurarea accesului la justiție pentru minoritățile etnice din Republica Moldova”,  implementat de Centrul Național al Romilor cu suportul financiar al  programului comun al Uniunii Europene/Consiliului Europei “Parteneriatul pentru Buna Guvernare” (2019-2022) a fost relevant și necesar în eforturile noastre de a schimba atitudinea negativă față de romi și alte grupuri minoritare etnice din Moldova. La fel, pentru a sensibiliza societatea cu privire la practicile discriminatorii care duc la degradarea socială și economică a țării, de a crește accesul la justiție pentru grupurile respective și a asigura egalitatea în drepturi în cadrul societății.

În contextul acestui proiect, echipa Centrului Național al Romilor a putut interveni direct în comunitate și a ajutat 33 de victime ale încălcărilor drepturilor omului din diferite localități din Moldova, cum ar fi Otaci, Edineț, Rîșcani, Glodeni, Ungheni, Hîncești, unde oamenii au dificultăți în accesul la justiție și locuiesc la distanțe mari de Chișinău. De asemenea, este important de menționat că, în contextul războiului din Ucraina, Centrul Național al Romilor s-a implicat în sprijinirea și asistarea refugiaților ucraineni în centrele de plasament, mai exact am consultat și consiliat peste 150 de refugiați cu privire la legalizare, documentare, transport etc., astfel încât refugiații să își poată continua drumul către alte destinații.

De asemenea, Centrul Național al Romilor a dezvoltat un Îndrumar în combaterea discriminării, pentru a ajuta victimele să se adreseze autorităților competente în domeniul combaterii discriminării, să ofere orientări mediatorilor comunității rome în activitatea lor cu victimele discriminării, discursurilor de ură și a infracțiunilor motivate de prejudecată, dar și tuturor părților interesate care acționează în domeniul egalității și diversității în Republica Moldova.

Pe lângă instrumentele și bunele practici disponibile, cel mai important, în opinia mea, este necesitatea de a crește nivelul de cultură juridică. Este esențial să continuăm să colaborăm cu comunitatea romă și să îi consiliem, iar atunci când facem acest lucru, să întocmim o listă a cazurilor de succes în care justiția a fost restabilită, creând astfel o practică judiciară care poate crește atât nivelul culturii juridice, cât și gradul de încredere în aplicarea legii.

Discursul de ură este larg răspândit în Republica Moldova și contribuie în mod direct la perpetuarea discriminării din varii motive.  Tradițiile, percepțiile sexiste moștenite, opiniile și clișeele învechite legate de rolurile sociale ale femeilor în societate, duc la faptul că femeile sunt unul dintre grupurile cele mai afectate de discursurile de ură, construite în special pe atitudini sexiste, utilizarea stereotipurilor și a prejudecăților de gen.  Gender-Centru, în calitate de organizație gazdă a Platformei pentru Egalitatea de Gen, prin activitățile comune a sporit gradul de conștientizare cu privire la importanța combaterii discursului sexist, a discriminării în bază de gen și a violenței împotriva femeilor, atât în mediul online, cât și cel offline.

Dialogul public privind discursurile de ură și incitarea la discriminare - un eveniment hibrid, a reunit experți și reprezentanți ai societății civile pentru a aborda problemele actuale ale discursurilor de ură împotriva femeilor în general și, în special, a femeilor refugiate din Ucraina în Moldova, inclusiv a refugiaților romi. Cel de-al optulea Festival Feminist, în cadrul căruia a avut loc un Marș al Solidarității și Ziua Europei, evenimente care se bucură de o vizibilitate înaltă și participare amplă a publicului, au fost o ocazie excelentă pentru creșterea gradului de conștientizare socială cu privire la discursul sexist și violența împotriva femeilor. Partenerii noștri, beneficiarii grantului, Gender-Centru, în persoana Ninei Lozinschi, Secretara Generală a Platformei pentru Egalitate de Gen, și-a împărtășit impresiile în urma dialogului privind tipurile de sexism, limbajul sexist vs. exprimarea echilibrată din perspectiva de gen, profesiile masculinizate, stereotipurile și prejudecățile în promovarea egalității de gen, activitate discutată cu femeile din regiuni.

În 2021, Consiliul Europei a publicat un raport cu privire la cartografierea răspunsurilor la discursul de ură în Republica Moldova. Acest raport face referință la rolul policienilor în răspândirea și “normalizarea”, discursului de ură în campaniile electorale. Discursul de ură ia amploare în societate și se bazează pe diferite criterii, inclusiv cel de gen. Organizația Gender-Centru a organizat 15 ateliere în diverse localități la care au participat circa 300 de femei, lideri la nivel local. Am dori să vă întrebăm care este experiența lor în contracararea discursului de ură în raioane și sate, unde viziunea patriarhală a societății încă există, generând provocări în asigurarea egalității de gen și a drepturilor altor grupuri minoritare, inclusiv a comunității LGBTI?

Nina Lozinschi: Informațiile prezentate în timpul instruirii s-au axat pe definirea sexismului, formele sexismului și modul în care sexismul se manifestă în diferite domenii ale vieții, pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la formele conexe de violență împotriva femeilor în alegeri. Participanții au recunoscut că abia acum au înțeles formele și formulările legate de sexism în limbajul pe care le folosesc și în discursul lor oficial și privat. Nu este vorba doar despre generalizări și definirea unor  termeni absoluți, folosind doar forme masculine pentru funcții și profesii, ci și despre glume și etichete legate de aspectul fizic, îmbrăcăminte, starea civilă și rolul femeilor în societate. Unii participanți au mărturisit că au întâlnit adesea discursuri și remarci sexiste din partea colegilor, dar nu au reacționat, considerând lucrurile ca fiind normale.

Din păcate, Republica Moldova se confruntă în continuare cu discursuri care incită la discriminare pe criterii de gen, bazate pe prejudecăți și stereotipuri. Acestea se amplifică în campaniile preelectorale și electorale, unde femeile candidate sunt prima categorie care este afectată de discursul de ură și declarațiile sexiste. Discursurile de ură împotriva minorităților sexuale, cu conotație sexistă, în ultima perioadă apar mai des și în discursurile politicienilor. Declarațiile concurenților electorali sunt agresive, pline de atacuri personale, incitare la discriminare și ură. Printre acestea sunt, de asemenea, declarații sexiste adresate femeilor.

Conceptul și termenul de „cetățenie digitală” devine tot mai răspândit în discuțiile publice. Ba mai mult, la 26 ianuarie 2022, Comisia Europeană a propus o declarație interinstituțională solemnă privind drepturile și principiile digitale pentru deceniul digital. De asemenea, în 2022 Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat o nouă recomandare privind discursul de ură, printre cele mai noi instrumente din aceste domeniu în Europa. În opinia Dumneavoastră, în ce măsură cetățenii din țara noastră au o percepție clară privind libertatea de exprimare și discursul de ură, în special pe dimensiunea digitală? Există o conștientizare a pericolelor și a efectelor discursului de ură în rândul factorilor de decizie?

Nina Lozinschi: De multe ori, libertatea de exprimare este folosită ca o "scuză" pentru a folosi un limbaj umilitor, discriminatoriu și de incitare la ură. Uneori, limbajul discriminatoriu bazat pe prejudecăți și stereotipuri este folosit în mod intenționat pentru a influența cetățenii. Stereotipurile de gen sunt reproduse pentru că o societate patriarhală va absorbi mai ușor aceste mesaje și vor aduna public.

Nu există dorința de a lua măsuri împotriva discursului de ură din partea persoanelor aflate în funcții de decizie sau a persoanelor publice, pur și simplu nu le pasă atât timp cât nu sunt sancționați. Platforma pentru Egalitatea de Gen a obținut constatarea Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității în raport cu discursurile foștilor președinți de țară, care au fost considerate discriminatorii. Pe lângă indicarea caracteristicii lor de discriminare, nu avem la dispoziție alte mecanisme pentru noi, în calitate de părți terțe interesate, pentru a le denunța, nici Consiliul nu le are. Ceea ce credem că trebuie schimbat este ca discursul de ură să fie sancționat, mai ales dacă este folosit de o persoană care deține o funcție publică. În caz contrar, este încurajată utilizarea mesajelor care umilesc un anumit grup de oameni.

Prin suportul pentru organizațiile societății civile din Republica Moldova, proiectul regional comun al Uniunii Europene și Consiliului Europei "Consolidarea accesului la justiție prin mecanisme non-judiciare de compensare pentru victimele discriminării, ale infracțiunilor motivate de prejudecată și ale discursurilor de ură în țările Parteneriatului Estic",  urmărește să reducă acceptarea discursurilor de ură, atât în mediul online, cât și offline, promovând mecanisme de remediere și activități de sensibilizare. Cu accent pe minorități și grupurile vulnerabile, ajungând la cei aflați în dificultate, proiectul comun de combatere a discriminării al Uniunii Europene și Consiliului Europei, a susținut organizațiile societății civile din Republica Moldova să combată discursurile de ură și să promoveze discursul alternativ, care promovează drepturile omului și valorile democratice în mediul online, la locul de muncă, în stradă, acasă, în public etc.

Interacțiunea dintre victimele discursurilor de ură și instituțiile statului de-a lungul întregului lanț de investigare a cazurilor de discurs de ură și a infracțiunilor motivate de prejudecată, este dificilă în multe cazuri. Barierele apar și din cauza lipsei de conștientizare în rândul factorilor de decizie cu privire la discursurile de ură, ceea ce afectează modul în care discursurile de ură și infracțiunile motivate de prejudecată sunt abordate din perspectiva cadrului legal. Care este rolul organizațiilor societății civile în sprijinirea minorităților și a grupurilor vulnerabile, în special a victimelor atacurilor motivate de prejudecată, în contextul în care statul nu dispune de un cadru legal instituit în mod eficient?

Echipa proiectului: În Republica Moldova, la fel de mult ca în alte părți ale Europei, discursul de ură rămâne o provocare predominantă în rândul formelor de discriminare cu care se confruntă oamenii. Discursurile de ură au un impact și mai grav asupra grupurilor vulnerabile. Printre grupurile cele mai afectate se numără femeile, fiind afectate de sexism, prejudecăți în bază de gen și stereotipuri legate de rolul femeilor în societate. Prin intermediul studiului privind Cartografierea răspunsurilor la discursul de ură în Republica Moldova, Consiliul Europei a oferit recomandări cu privire la posibile acțiuni care ar trebui asumate de către actorii care au un rol activ în combaterea discursurilor de ură.

Prin procesul de cartografiere și analiza oferită, a fost confirmată importanța organizațiilor societății civile în ceea ce privește aderarea la lupta împotriva discursurilor de ură, în special în ceea ce privește sensibilizarea și reducerea barierelor dintre instituții și victime. Organizațiile societății civile pot informa grupurile și persoanele afectate cu privire la drepturile lor și pot sprijini victimele – în special pe cele din grupurile vulnerabile – în ceea ce privește accesul la justiție. Adițional, sunt și alte forme de sprijin, cum ar fi consultanța și litigiile, precum și monitorizarea cazurilor privind discriminarea, discursurile de ură și infracțiunile motivate de prejudecată. Toate aceste eforturi sunt esențiale pentru diminuarea subraportării discursurilor de ură/infracțiunilor motivate de prejudecată. Organizațiile societății civile sunt actori importanți în promovarea îmbunătățirii legislației naționale în domeniul combaterii discriminării, în conformitate cu standardele europene și internaționale. Prin urmare, Consiliul Europei, acordă o atenție deosebită asigurării includerii organizațiilor societății civile în programele noastre, sub diferite forme, inclusiv prin granturi.

Cooperarea cu Centrul Național al Romilor și Gender-Centru în cadrul a două granturi acordate de proiectul comun al Uniunii Europene și Consiliului Europei "Consolidarea accesului la justiție prin mecanisme non-judiciare de compensare pentru victimele discriminării, ale infracțiunilor motivate de prejudecată și ale discursurilor de ură în țările Parteneriatului Estic”, a fost fructuoasă. Aceasta a dat rezultate importante în ceea ce privește creșterea accesului la justiție pentru grupurile care se confruntă cu discriminarea, discursurile de ură și infracțiunile motivate de prejudecată. Cu sprijinul proiectului, cele două organizații ale societății civile au oferit asistență concretă minorităților și grupurilor vulnerabile, făcând ca oamenii să simtă impactul muncii noastre mai aproape de necesitățile lor. Prin furnizarea de informații și consiliere cu privire la exercitarea drepturilor lor, activitățile au fost, de asemenea, orientate spre promovarea valorilor europene și a importanței egalității și diversității în societate, adresându-se unui public mai larg (mai multe detalii cu privire la rezultatele cooperării noastre pot fi găsite pe acest link: Promovarea egalității și nediscriminării în Republica Moldova).

Acest interviu a fost elaborat ca parte a proiectului co-finanțat de Uniunea Europeană și Consiliul Europei.  Părerile exprimate în acest material nu pot fi considerate a reflecta, în niciun fel, opinia oficială a niciuneia dintre părţi.