Astăzi, 29 iunie curent, a avut loc lansarea comentariului ”Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Comentariu asupra hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) versus Moldova”, elaborat de Curtea Supremă de Justiție și Institutul Național al Justiției în cadrul proiectului Consiliului Europei ”Susținerea reformei justiției penale în RM”, vine să faciliteze înțelegerea hotărârilor și deciziilor CEDO împotriva Moldovei și să îmbunătățească implementarea standardelor CEDO la nivel național.
Evenimentul a fost moderat de Diana Scobioală, directorul Institutul Național al Justiției. Cuvânt de salut a fost oferit de șeful Oficiului Consiliului Europei în Chișinău, Jose-Luis Herrero și președintele Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi.
Convenția Europeană a Drepturilor Omului stabilește drepturile fundamentale ale omului și oferă un mecanism de protecție al acestora. Republica Moldova face parte la Convenție din anul 1997, fiind obligată să respecte angajamentele luate și să asigure respectarea tuturor prevederilor Convenției pentru a evita o eventuală condamnare a Moldovei la Curtea de la Strasbourg.
În acest context, autorii lucrării au analizat peste 196 de hotărâri și 40 de decizii luate de CEDO împotriva Moldovei în perioada 1997 – 2015 (31 decembrie) și au venit cu un set de recomandări utile, pentru fiecare articol din Convenție, care vor servi drept ghid pentru judecători, procurori și avocați în activitatea lor zilnică, în special, în domeniul aplicării standardelor CEDO, reducând, astfel, numărul dosarelor pierdute la Strasbourg.
Experiența Moldovei în ultimii 20 de ani a impulsionat autoritățile să ia atitudine și să întreprindă măsuri concrete pentru redresarea situației privind implementarea Convenției și precedentelor de la Curtea de la Strasbourg de către judecători, procurori și avocați. Astfel, astăzi, spre exemplu, se atestă o scădere sigură a numărului de dosare pe cauze de rele tratamente sau tortură, motivată de armonizarea legislației naționale la cea europeană, reorganizarea instituțională a Procuraturii și consolidarea capacităților instituțiilor din domeniu prin diferite instruiri, mese rotunde, seminare și preluare de bune practici.
În același timp, una dintre problemele majore constatate de Curtea Europeană, în cauze împotriva Republicii Moldova, vizează încălcările dreptului la libertate și siguranță, apărute, printre altele, din cauza arestărilor preventive care nu sunt bazate pe suspiciuni rezonabile conform cărora inculpații au comis o infracțiune și neputința instanțelor interne de a oferi motive suficiente și relevante pentru arestul preventiv.
”Consiliul Europei oferă asistență de durată Moldovei pe mai multe domenii de politici, cum ar fi: susținerea democrației, lupta împotriva corupției, susținerea reformei în sectorul justiției, consolidarea capacităților instituțiilor naționale pentru drepturile omului, combaterea relelor tratamente și a impunității și altele. Această lucrare este o premieră pentru Republica Moldova, care sper să fie utilă autorităților de aplicare ale legii privind utilizarea corectă a prevederilor Convenției Europene pentru Drepturile Omului. În același timp, consider necesar să continuați să vă îmbunătățiți capacitățile în domeniile respective pentru a oferi societății moldave o justiție corectă, eficientă și independentă.” a menționat Jose-Luis Herrero, șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău.
În februarie 2017, Cabinetul de Miniștri a adoptat Planul de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2017 – 2020 care vine să susțină Moldova în îndeplinirea obligațiilor sale ca stat membru al Consiliului Europei prin alinierea în continuare a legislației, instituțiilor și practicii moldovenești la standardele europene în ceea ce privește drepturile omului, statul de drept și democrația.
Planul de Acțiune al Consiliului Europei
