„Am rămas în holul instanței împreună cu cinci copii și cu un răspuns din partea serviciilor sociale, în care se preciza că cererea ar fi trebuit depusă cu treizeci de zile mai devreme.”

Vadim Vieru (stânga), procuroarea Mariana Cherpec (dreapta)
și judecătoarea Livia Mitrofan (a doua din stânga) în fața
studenților de la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova
Pentru avocatul Vadim Vieru, acest caz a reprezentat un moment definitoriu în parcursul său profesional. În 2016, acesta a reprezentat o tânără din raionul Strășeni, care fusese supusă violenței domestice timp de mai mulți ani și care și-a ucis soțul în timpul unui nou episod de abuz. Deși istoricul violenței era, potrivit relatărilor, cunoscut în întreaga comunitate, poliția nu intervenise niciodată, iar solicitarea unui ordin de protecție nu fusese făcută.
Instanța de fond a condamnat-o la trei ani și șase luni de închisoare. Aceasta a fost încătușată și escortată afară din sala de judecată în fața celor doi copii ai săi și a celor trei surori minore pe care le avea în întreținere. Când Vadim Vieru a solicitat sprijinul serviciilor sociale, i s-a comunicat că cererea ar fi trebuit depusă cu 30 de zile în prealabil.
Cazul nu s-a încheiat aici. Curtea de Apel a admis parțial solicitarea apărării și a dispus amânarea executării pedepsei până când cel mai mic copil urma să împlinească vârsta de opt ani. În 2020, instanța a constatat că executarea pedepsei nu mai era necesară.
Pentru Vadim Vieru, însă, cea mai importantă lecție a acestui caz a depășit rezultatul procedurilor judiciare. Cazul a evidențiat cât de important este ca autoritățile să intervină la timp în situațiile de violență domestică și să asigure protecția adecvată a persoanelor afectate.
„În cazul nostru, singurul răspuns din partea statului a fost sentința”, a remarcat el.
Această experiență i-a marcat profund abordarea profesională. L-a determinat să privească dincolo de circumstanțele imediate ale unui dosar penal și să ia în considerare contextul mai larg în care se produc infracțiunile. Această perspectivă a influențat activitatea sa ulterioară în domeniul litigiilor strategice, inclusiv în cauzele aduse în fața Curții Europene a Drepturilor Omului.
La 28 octombrie 2026, avocatul Vadim Vieru, alături de procuroarea Mariana Cherpec și judecătoarea Livia Mitrofan, le-au împărtășit studenților Facultății de Drept a Universității de Stat din Moldova experiențe din parcursul lor profesional, evidențiind modul în care acțiunile profesioniștilor din domeniul juridic pot influența profund viețile oamenilor.
Cei trei vorbitori au discutat despre experiențele care le-au marcat carierele și lecțiile pe care doresc să le transmită generației viitoare. Discuțiile au fost completate de prezentarea Studiului „Garanții juridice și instituționale privind accesul, protecția și promovarea femeilor în profesiile juridice din Republica Moldova”. În ansamblu, dialogul a evidențiat atât responsabilitatea fiecărui profesionist de a aplica legea și de a proteja drepturile oamenilor, cât și rolul instituțiilor în asigurarea egalității de șanse.
Procuroarea: fermitate și empatie
Pentru Mariana Cherpec, procuroare și membră a Consiliului Superior al Procurorilor, exercitarea profesiei începe cu asumarea responsabilității față de oameni și față de adevăr. Aceasta i-a încurajat pe studenți să înțeleagă că aplicarea legii presupune atât rigoare, cât și empatie față de oamenii din spatele fiecărui caz.
„Competența te ajută să avansezi, dar caracterul îți definește parcursul profesional”, le-a transmis ea studenților.
În Republica Moldova, femeile reprezintă 32,6% din numărul procurorilor, comparativ cu media europeană de 54%. La nivel de conducere, doar 16% dintre procurorii-șefi sunt femei. Aceste cifre ridică întrebări cu privire la barierele care ar putea împiedica femeile să acceadă la funcții de decizie.
Judecătoarea: perseverența și datoria de a fi corect
Livia Mitrofan, judecătoare și membră a Consiliului Superior al Magistraturii, a vorbit despre perseverență, profesionalism și muncă asiduă în construirea unei cariere în magistratură. În dialogul cu studenții, aceasta i-a încurajat să-și urmeze aspirațiile, amintindu-le că parcursul profesional poate fi uneori anevoios. Totodată, a subliniat importanța integrității, a corectitudinii față de sine și față de ceilalți, precum și a fidelității față de propriile valori, indiferent de provocările întâlnite.
„Oamenii sunt judecați după faptele lor, iar faptele lasă urme, produc consecințe și schimbă lucrurile”, a spus ea.
Deși femeile reprezintă 54,6% dintre judecătorii din Republica Moldova, doar 35% dintre instanțe sunt conduse de femei. Aceste cifre ilustrează faptul că reprezentarea femeilor în profesie nu se traduce neapărat printr-un acces egal la funcții de conducere.
Avocatul: învățarea profesiei prin practică
Pentru Vadim Vieru, expert în cadrul Asociației Promo-LEX, experiența practică a avut un rol decisiv în conturarea parcursului său profesional. Pornind de la experiența sa în litigii privind drepturile omului, acesta a subliniat importanța acumulării experienței practice încă din timpul studiilor, precum și a cunoașterii aprofundate a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.
„Facultatea de Drept oferă cadrul teoretic, însă ritmul unei cauze și modul de formulare a unei plângeri astfel încât aceasta să nu fie respinsă din motive de ordin formal pot fi învățate doar prin practică”, a spus el.
În Republica Moldova, femeile reprezintă 30,1% dintre avocați, comparativ cu media europeană de 44%. Această proporție a rămas practic neschimbată din 2018, subliniind necesitatea de a analiza barierele care afectează accesul femeilor la profesia de avocat și evoluția lor profesională.
Ce relevă studiul
În cadrul evenimentului a fost prezentat și Studiul „Garanții juridice și instituționale privind accesul, protecția și promovarea femeilor în profesiile juridice din Republica Moldova”, elaborat de expertele Consiliului Europei Tatiana Puiu și Arina Țurcan-Donțu.
Studiul arată că, în pofida garanțiilor legale privind egalitatea de acces, femeile continuă să se confrunte cu bariere în evoluția profesională, în special în ceea ce privește accesul la funcții de conducere. Discuțiile din cadrul grupurilor de lucru au evidențiat, de asemenea, impactul stereotipurilor de gen. Un participant a observat că o greșeală profesională comisă de un procuror bărbat este iertată mai ușor, în timp ce unei femei i se poate reproșa aceeași greșeală în mod repetat.
Studiul recomandă măsuri specifice pentru a promova evaluarea echitabilă, a combate stereotipurile și a sprijini accesul femeilor la funcții de conducere.
Experiențele împărtășite în cadrul discuției au subliniat că un sistem de justiție echitabil și eficient se bazează atât pe profesionalismul și integritatea celor care activează în domeniu, cât și pe existența unui cadru instituțional care asigură egalitatea de șanse și permite fiecăruia să își valorifice potențialul și să evolueze profesional fără a fi împiedicat de bariere discriminatorii.
Evenimentul a fost organizat în cadrul Proiectului Consiliului Europei „Consolidarea sistemului de justiție penală bazat pe respectarea drepturilor omului în Republica Moldova faza II", care face parte din Planul de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025-2028.


