Un nou studiu al Consiliului Europei a constatat progrese încurajatoare în modul în care procurorii și judecătorii din Republica Moldova aplică standardele europene în materie de drepturile omului atunci când solicită și dispun arestul preventiv și arestul la domiciliu. În același timp, studiul evidențiază necesitatea acordării unei atenții sporite alternativelor la detenție, a unor evaluări mai consecvente ale proporționalității și ale circumstanțelor individuale, precum și a unei motivări mai individualizate a deciziilor. Constatările sale oferă o bază importantă pentru viitoare îmbunătățiri legislative, instituționale și practice, menite să consolideze protecția dreptului la libertate.

Studiul „Motivarea hotărârilor judecătorești de aplicare a arestului preventiv/arestului la domiciliu în Republica Moldova în anii 2022 și 2023” a examinat demersurile procurorilor și hotărârile judecătorești privind măsurile preventive din perspectiva articolului 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.

Aceste concluzii și recomandări au fost prezentate și discutate în cadrul unei mese rotunde care a reunit reprezentanți ai sectorului justiției, ai mediului academic și ai societății civile pentru a analiza modalitățile de consolidare a procesului decizional privind măsurile preventive în Republica Moldova, în conformitate cu standardele europene în materie de drepturile omului.

Prezentând concluziile, Jeremy McBride, consultant internațional al Consiliului Europei și coautor al studiului, a remarcat că „s-au înregistrat unele progrese în direcția unei mai bune respectări a exigențelor Curții Europene a Drepturilor Omului privind dispunerea măsurilor preventive”. În același timp, el a subliniat că „pare să existe un anumit potențial de îmbunătățire a capacității de motivare a tuturor celor implicați și de acordare a unei atenții sporite particularităților fiecărui caz în procesul de dispunere a măsurilor preventive”.

Vadim Vieru, consultant național al Consiliului Europei și coautor al studiului, a subliniat importanța practică a acestor concluzii: „Calitatea motivării nu este un detaliu tehnic, ci însuși fundamentul unui sistem de justiție echitabil”. El a subliniat importanța asigurării faptului că deciziile privind privarea de libertate se bazează pe dovezi concrete și evaluări individualizate și nu pe motivări standardizate.

Pornind de la concluziile și recomandările studiului, participanții au discutat posibile răspunsuri legislative, instituționale și practice la provocările legate de aplicarea arestului preventiv și a arestului la domiciliu în Republica Moldova. O atenție deosebită a fost acordată problemelor sistemice identificate de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei în cadrul supravegherii executării hotărârilor din grupul de cauze Șarban, precum și măsurilor menite să consolideze calitatea motivării deciziilor privind măsurile preventive.

Masa rotundă s-a încheiat cu o înțelegere comună potrivit căreia progresele viitoare în îmbunătățirea motivării deciziilor privind arestul preventiv și arestul la domiciliu necesită eforturi coordonate la nivelul întregului sector al justiției, pentru a asigura alinierea continuă la standardele europene în materie de drepturile omului.

Evenimentul a fost organizat în cadrul Proiectului Consiliului Europei „Consolidarea sistemului de justiție penală bazat pe respectarea drepturilor omului în Republica Moldova faza II", care face parte din Planul de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025-2028.