Pentru prima dată în istoria sa, Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova elaborează o Strategie de dezvoltare instituțională. Mai mult decât un document de planificare, aceasta reprezintă o oportunitate pentru Curte de a-și defini direcția de dezvoltare pe termen lung, de a reafirma valorile care îi vor ghida activitatea și de a-și contura viitorul într-un sistem judiciar aflat într-o continuă transformare.

Momentul nu este deloc întâmplător. În ultimii ani, Curtea Supremă de Justiție a trecut printr-un amplu proces de transformare. Reforma legislativă i-a redefinit rolul în cadrul sistemului de justiție, punând un accent mai mare pe asigurarea interpretării și aplicării uniforme a legii. Totodată, reforma și procesul de evaluare externă au schimbat componența Curții, reunind judecători cu experiențe profesionale diverse, inclusiv judecători care nu au activat anterior în sistemul judecătoresc.

În acest context, Strategia oferă oportunitatea unei reflecții asupra rolului Curții, asupra valorilor care ar trebui să îi ghideze activitatea și asupra direcției pe care dorește să o urmeze în calitate de cea mai înaltă instanță judecătorească.

În luna iunie, Curtea Supremă de Justiție a făcut un nou pas important în procesul de elaborare a Strategiei sale de dezvoltare instituțională pentru perioada 2026–2030. În cadrul unui atelier de lucru, judecători, asistenți judiciari și membri ai Secretariatului au lucrat împreună la proiectul documentului, discutând despre misiunea, viziunea, valorile și prioritățile strategice ale instituției.

„Discuțiile din cadrul atelierului au fost, pe alocuri, foarte aprinse și este firesc să fie așa, deoarece tocmai din dezbaterile intense se nasc ideile bune și adevărul”, afirmă Stela Procopciuc, președinta interimară a Curții Supreme de Justiție.

Pentru președinta interimară, Strategia nu înseamnă doar stabilirea unor obiective. Ea reprezintă definirea modelului de Curte Supremă de Justiție pe care instituția își propune să îl construiască: o instanță de referință, care ghidează dezvoltarea unei jurisprudențe previzibile, stabilește standarde profesionale înalte și, mai presus de toate, servește cetățenii cu integritate și eficiență.

„Aceasta reprezintă o recalibrare fundamentală a rolului Curții Supreme de Justiție. Instanțele inferioare, profesioniștii din domeniul dreptului și cetățenii trebuie să se poată baza pe hotărârile Curții ca pe repere de autoritate. Astfel, un număr mai redus de hotărâri ale Curții Supreme de Justiție poate avea un impact mult mai mare asupra întregului sistem de justiție.”

Proiectul Strategiei reflectă această ambiție, conturând viziunea unei „Curți Supreme de Justiție moderne, eficiente și transparente, recunoscută drept autoritatea supremă în asigurarea unei jurisprudențe coerente și previzibile”, în care succesul instituției este măsurat nu doar prin cauzele individuale pe care le soluționează, ci și prin autoritatea și impactul hotărârilor sale asupra întregului sistem de justiție.

Pentru asistenta judiciară Silvia Calaraș, această transformare începe cu calitatea hotărârilor Curții. „Dacă vrem să ne asumăm rolul de lideri în cadrul sistemului, atunci trebuie să fim buni în ceea ce facem. Sau chiar foarte buni.”

În opinia sa, hotărârile trebuie să fie clare, bine structurate și riguros motivate, astfel încât să fie utile nu doar profesioniștilor din domeniul dreptului, ci și cetățenilor care doresc să înțeleagă raționamentele Curții.

Strategia transpune această viziune în acțiuni concrete, prin obiective care includ consolidarea mecanismelor de identificare a divergențelor de jurisprudență, dezvoltarea competențelor profesionale și îmbunătățirea comunicării jurisprudenței Curții către public.

În timp ce își definește direcția strategică pe termen lung, Curtea continuă să răspundă și provocărilor operaționale imediate. Una dintre cele mai importante este volumul semnificativ de cauze pendinte, care reprezintă, după cum afirmă Silvia Calaraș, „cea mai mare dificultate” cu care se confruntă instituția. Pentru a răspunde acestei provocări, Strategia prevede măsuri menite să permită o mai bună înțelegere a cauzelor acumulării dosarelor și să prevină apariția unor noi restanțe prin îmbunătățirea managementului, adoptarea unor măsuri organizatorice și implementarea unor metode de lucru mai eficiente.

Pentru asistentul judiciar Tudor Andriuța, unul dintre punctele forte ale procesului de elaborare a Strategiei a fost tocmai caracterul său practic: „Am apreciat faptul că procesul nu s-a limitat la simple formalități abstracte, ci a discutat aspecte concrete privind misiunea, viziunea, direcțiile de acțiune, indicatorii și responsabilitățile care urmează să fie asumate.”

Succesul Strategiei va depinde de măsura în care obiectivele sale vor fi transpuse în activitatea de zi cu zi a Curții și, mai ales, de beneficiile pe care le vor resimți justițiabilii: hotărâri mai clare, o jurisprudență mai previzibilă, proceduri mai eficiente și o instituție mai deschisă.

„Strategia de dezvoltare instituțională nu trebuie să fie doar un document formal, ci un angajament ferm al Curții Supreme de Justiție de a fi o instanță caracterizată prin integritate, eficiență și dedicare în slujba cetățenilor”, concluzionează președinta interimară.

După adoptarea sa de către Plenul Curții Supreme de Justiție, Strategia va oferi o direcție comună unei instituții aflate într-un amplu proces de transformare și va sprijini dezvoltarea unei Curți recunoscute prin calitate, coerență, integritate și încrederea publicului.