Înapoi Cum schimbă manualul COMPASS educația pentru drepturile omului în Republica Moldova

Cum schimbă manualul COMPASS educația pentru drepturile omului în Republica Moldova

La Criuleni, un grup de adolescenți stă în cerc și se uită la câteva fotografii. Sarcina lor e simplă: să identifice ce drept este încălcat în fiecare imagine. Cu cât se uită mai mult la poze, cu atât își pun mai multe întrebări. Ce înseamnă, de fapt, să ai un drept? Și ce se întâmplă atunci când ți-l încalcă cineva?

Sesiunea a fost organizată de Elena Petco, ce lucrează cu tinerii la Centrul de Tineret „UNIT" din Criuleni.

Le-am arătat tinerilor fotografii din viața de zi cu zi și le-am cerut să găsească dreptul încălcat în fiecare imagine. La un moment dat, nu se mai uitau la poze, se uitau la propria lor viață", spune Elena Petco.

Ce este, de fapt, COMPASS?

COMPASS este manualul Consiliului Europei pentru educația pentru drepturile omului cu tinerii, folosit în toată Europa și dincolo de ea. A fost conceput inițial pentru lucrătorii de tineret în contexte non-formale, precum cluburile de tineret și programele de schimb de experiență, unde accentul e pe dezvoltarea personală și socială. De la prima ediție, utilizarea sa s-a extins și în școli, universități și instituții guvernamentale.

A fost publicat pentru prima dată de Consiliul Europei în 2002, în cadrul Programului de Educație pentru Drepturile Omului pentru Tineri, și a fost revizuit de mai multe ori de atunci, cel mai recent - în 2023. Există acum în peste 30 de limbi și a ajuns la zeci de mii de lucrători de tineret, profesori și voluntari din Europa.

Fiecare activitate din manual parcurge patru etape fixe: experiența, debriefingul, generalizarea și aplicarea. Mai întâi vine experiența în sine: un joc de rol, o simulare, un studiu de caz. Apoi urmează debriefingul, unde grupul discută ce s-a întâmplat și cum s-a simțit. Urmează generalizarea, care leagă acea experiență separartă de concepte fundamentale despre drepturile omului. În final, aplicarea, în care participanții pun în practică ceea ce au învățat.

Manualul este strict în această privință. Derularea activității de una singură, fără debriefing sau follow-up, nu este considerată educație autentică pentru drepturile omului și este tratată ca fiind incompletă. Toate activitățile din manual sunt, de asemenea, concepute special ca fiind deschise: nu există un singur răspuns corect, întrucât întrebările legate de drepturile omului generează în mod natural dezacorduri, iar metoda este construită tocmai pe această premisă.

Pe lângă COMPASS, Consiliul Europei a dezvoltat și COMPASITO, o versiune a aceleiași abordări, gândită special pentru educația pentru drepturile omului cu copii, nu cu adolescenți sau tineri. Logica e aceeași: nu informație transmisă de sus în jos, ci experiențe pe care copiii le pot analiza.

Educația pentru drepturile omului, așa cum o definește Consiliul Europei, nu ține doar de cunoștințe. Ține de formarea încrederii și a obișnuinței de a recunoaște o nedreptate și de acționa în privința ei, fie că vorbim de școală, de cartier sau de propria viață.

În luna mai a acestui an, Oficiul Consiliului Europei la Chișinău, împreună cu Agenția Națională pentru Tineret, a organizat o instruire intensivă COMPASS, pe durata a patru zile. Au participat 20 de lucrători și lideri de tineret din toată Republica Moldova, veniți atât din educația formală, cât și din cea non-formală.

Timp de patru zile, participanții au parcurs teme esențiale: cetățenia democratică, incluziunea, participarea și drepturile omului, totul prin metode de educație non-formală, nu prin prelegeri.

Participanții au trebuit să-și imagineze că li se refuză drepturile sau să se pună în situația de a le apăra. Simulările au deschis calea către discuții despre situații reale, momente concrete în care drepturile omului au fost încălcate. Așa, o instruire construită în jurul unui manual s-a transformat rapid într-una despre oameni.

(Articolul integral despre cursul din mai: Trăim, învățăm și acționăm pentru drepturile omului, alături de tinerii în Republica Moldova)

La Cahul, Nadejda Voloceai, directoarea Centrului Municipal de Tineret, a organizat o sesiune educativă pentru zece tineri „ambasadori". Prin exerciții interactive și discuții, grupul a parcurs teme legate de drepturile și libertățile fundamentale, egalitate, respect reciproc, incluziune și ce înseamnă responsabilitate într-o societate democratică. „Le-am oferit tinerilor un spațiu sigur în care să vorbească deschis despre drepturi și responsabilități", spune ea. Sesiunea le-a dat participanților ocazia să-și împărtășească opiniile și să privească altfel situațiile din viața de zi cu zi, amintindu-le tuturor că educația pentru drepturile omului nu înseamnă doar cunoașterea unor principii. Înseamnă și empatie, gândire critică și implicare.

La Glodeni, Nicoleta Luchian, manageră a Centrului de Tineret Glodeni, a coordonat activitatea „Puterea florii", construită în jurul unității COMPASS despre drepturile copilului. Prin desen, discuții și reflecție, participanții au încercat să înțeleagă de ce are nevoie, de fapt, un copil ca să crească sănătos și fericit: familie, educație, protecție, respect, iubire, sănătate, prietenie și libertatea de a avea o opinie. „Tinerii au înțeles că un cămin sigur, o familie, o școală bună, astea nu sunt doar cuvinte. Sunt drepturi", spune Nicoleta Luchian. La final, tinerii participanți au împărtășit propriile idei despre ce înseamnă respectarea drepturilor unui copil acasă, la școală și în comunitate.

La Criuleni, activitatea Elenei Petco, „Joacă-te prin imagini", descrisă mai sus, a folosit metodologia COMPASS pentru a-i ajuta pe adolescenți să lege Declarația Universală a Drepturilor Omului de situații pe care le pot recunoaște din viața de zi cu zi.

La Taraclia, Diana Tanova, de la Centrul de Tineret „Vasil Levski”, a organizat un quest interactiv, „Drepturile omului sunt despre noi", pentru adolescenți de la liceul local. Prin jocuri și situații reale, tinerii au înțeles că drepturile omului nu sunt un subiect abstract, ci fac parte din viața de zi cu zi. „Tinerii au înțeles că drepturile omului nu sunt o teorie plictisitoare. Fac parte din viața noastră de zi cu zi", spune ea.

Iar la Bubuieci, Victoria Avtudov, directoare adjunctă a Școlii Profesionale, a organizat prima activitate de follow-up ieșită din instruirea din mai, împreună cu colega ei, Silvia Bogonovschi. „Prima noastră activitate de follow-up a fost un succes. E remarcabil cât de repede pun tinerii în practică ce au învățat."

Modelul pe care se bazează COMPASS e special tocmai pentru că ajunge în comunitate prin oameni instruiți o singură dată, care duc mai departe ce au învățat. COMPASS le oferă tinerilor abilități practice, iar un participant care a petrecut o zi identificând încălcări ale drepturilor omului în fotografii are mai multe șanse să recunoască una și în viața reală.

Ce urmează?

Educația pentru drepturile omului prin COMPASS nu se oprește aici. În octombrie, Oficiul Consiliului Europei la Chișinău și Agenția Națională pentru Tineret vor organiza o nouă instruire COMPASS, de data asta cu un grup la nivel național, care va aduna împreună lucrători de tineret, specialiști în educație și profesori din toată Republica Moldova.

Obiectivul rămâne același ca și în luna mai: să pregătească o nouă generație de oameni care pot continua această muncă mult timp după ce instruirea s-a încheiat.

Această activitate se desfășoară în cadrul proiectului „Tineret pentru Democrație și Drepturile Omului în Republica Moldova", parte a Planului de Acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025-2028, implementat în cooperare cu Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Națională pentru Tineret.

 

 

Chișinău, Republica Moldova 31 Iulie 2026
  • Diminuer la taille du texte
  • Augmenter la taille du texte
  • Imprimer la page