Serkan este un tânăr LGBTI din Republica Moldova care a fost condamnat anterior la detenție. În acest context, el a fost expus la situații de vulnerabilitate, stigmatizare și violență în mediul penitenciar. Deținut și departe de orice sistem de sprijin, s-a trezit complet singur în fața greutăților și a nedreptății. Accesul la hrană adecvată și la îngrijiri medicale era dificil, iar fiecare acțiune pe care o întreprindea, era calculată pentru a evita să atragă atenția deținuților și a personalului penitenciar.

Ceilalți deținuți și-au manifestat imediat ostilitatea față de mine din cauza orientării mele sexuale. Fiecare zi a devenit o luptă pentru supraviețuire, plină de umilințe și frică, în care fiecare pas pe care îl făceam putea genera un nou conflict”, a declarat Serkan.

Situația acestui grup marginalizat și vulnerabil din centrele de arest preventiv și din penitenciarele din Republica Moldova se află în centrul primului studiu la nivel național și regional, care a fost prezentat în cadrul unui eveniment recent și care a reunit reprezentanți ai autorităților publice, ai instituțiilor din sistemul de detenție, ai organelor pentru drepturile omului, ai organizațiilor societății civile și ai partenerilor internaționali. Cei prezenți au avut ocazia să schimbe opinii cu privire la concluziile studiului, să discute recomandările-cheie și să identifice care ar fi pașii următori pentru consolidarea protecției persoanelor LGBTI private de libertate.

Una dintre principalele constatări ale cercetării indică faptul că persoanele LGBTI aflate în custodia poliției și în penitenciare se confruntă cu riscuri sistemice de violență și discriminare, în special din cauza lipsei unor proceduri clare de identificare, plasare și protecție a deținuților. De asemenea, studiul arată că persoanele LGBTI sunt expuse unui risc deosebit de mare în ceea ce privește plasarea în instituțiile penitenciare și celule, accesul la îngrijiri medicale (inclusiv tratamentul hormonal) și recurgerea la izolarea „de protecție”, acestea având consecințe negative grave asupra sănătății mintale.

Angela LONGO, Șefa Unității de Cooperare între  Țări a Consiliului Europei, a subliniat că persoanele LGBTI aflate în detenție, în special persoanele transgender și non-binare, continuă să se confrunte cu riscuri sporite de violență, discriminare și maltratare și că lipsa colectării sistematice de date privind orientarea sexuală și identitatea de gen rămâne o lacună critică. Ea a declarat: „Fără informații solide, este dificil să se elaboreze politici bazate pe dovezi, să se evalueze riscurile sau să se monitorizeze eficacitatea măsurilor de protecție.”

Raportul relevă faptul că, de obicei, persoanele LGBTI evită să-și declare identitatea sexuală din motive de siguranță. De exemplu, în cele 10 penitenciare vizitate în cadrul cercetării, echipa de monitorizare a identificat 28 de deținuți care s-au declarat membri ai comunității LGBTI; însă, pe baza discuțiilor purtate cu directorii penitenciarelor, personalul și deținuții, numărul real ar putea fi mai mare. Reticența persoanelor LGBTI de a se identifica din motive de siguranță determină absența acestora din înregistrările statistice și limitează reflectarea situației lor în procesul de analiză instituțională.

Fred DUIJN, ambasadorul Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova, a subliniat: „Pe măsură ce Republica Moldova avansează pe calea integrării europene, aceasta trebuie să asigure egalitatea, demnitatea umană și protecția împotriva discriminării pentru toate persoanele, inclusiv pentru persoanele LGBTI aflate în centrele de arest preventiv și în penitenciare. Îi încurajez pe toți să continue să colaboreze și mulțumesc Consiliului Europei, autorităților naționale, societății civile și partenerilor internaționali pentru intenția lor de a transpune aceste constatări în acțiuni concrete care vor ghida reformele viitoare și vor consolida protecția drepturilor omului în Moldova.”

Pentru Oficiul Avocatului Poporului, protejarea drepturilor comunității LGBTI nu reprezintă o preocupare izolată, ci face parte dintr-un mandat mai amplu de monitorizare și apărare a drepturilor persoanelor lipsite de libertate și a tuturor grupurilor expuse unui risc sporit de discriminare, violență sau excluziune. Ceslav PANICO, Avocatul Poporului al Republicii Moldova, a explicat în ce măsură membrii comunității LGBTI se încadrează în aceste categorii deosebit de vulnerabile, care necesită măsuri suplimentare de protecție.

După cum este arătat în raport, există în continuare un decalaj semnificativ între standardele internaționale și realitatea națională, din cauza lipsei unor reglementări privind recunoașterea parteneriatelor/căsătoriilor între persoane de același sex, a unor proceduri clare pentru recunoașterea legală a identității de gen și a unor norme speciale de protecție pentru persoanele LGBTI aflate în detenție. În acest context, participanții au discutat despre necesitatea îmbunătățirii procedurilor și a instruirii personalului, a consolidării mecanismelor de protecție, precum și despre pașii necesari pentru a construi un dialog eficient privind reformele și măsurile practice necesare pentru a aborda provocările identificate în acest raport.

Studiul se încheie cu o serie de recomandări aliniate la standardele europene și internaționale din domeniul drepturilor omului și reflectă angajamentul mai amplu al Republicii Moldova de a apăra demnitatea umană, egalitatea și statul de drept. Printre recomandările-cheie se numără: adoptarea unei politici naționale privind protecția persoanelor LGBTI în sistemul judiciar și în centrele de detenție; stabilirea unui cadru juridic pentru recunoașterea identității de gen; crearea unui sistem sigur de colectare a datelor dezagregate privind orientarea sexuală și identitatea de gen (SOGI) la nivelul poliției, al penitenciarelor și al serviciilor de probațiune; elaborarea de programe de formare pentru personalul din forțele de ordine și a celor din centrele de detenție; implementarea unor mecanisme eficiente de raportare și investigare a cazurilor de discriminare; precum și continuarea activităților de sensibilizare în rândul actorilor relevanți.

Evenimentul de lansare a reafirmat importanța unei abordări bazate pe drepturile omului în ceea ce privește detenția, precum și angajamentul comun al părților interesate de a promova politici incluzive și nediscriminatorii în cadrul sistemelor judiciar și penitenciar din Republica Moldova, ca parte a procesului de integrare europeană a țării.

Acest eveniment a fost organizat în cadrul proiectului Consiliului Europei Combaterea discriminării,  discursului de ură și a infracțiunilor motivate de prejudecată în Republica Moldova, finanțat în cadrul Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025-2028. Cercetarea pentru acest raport a fost realizată în cadrul programului „Parteneriat pentru Buna Guvernare”, cofinanțat de Uniunea Europeană și Consiliul Europei, în parteneriat cu Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova și Oficiul Avocatului Poporului din Republica Moldova, și finalizată în cadrul Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025-2028.