Procesele echitabile fără perioade de așteptare, un răspuns substanțial la infracțiunile motivate de ură, dar și instituții care vin în sprijinul celor care caută protecție împotriva discriminării sau violenței. Acestea sunt așteptări ce stau la baza eforturilor comune ale Uniunii Europene, Consiliului Europei și Republicii Moldova. În cadrul reuniunii Comitetului director local al „Parteneriatului pentru Bună Guvernare”, desfășurată astăzi la Chișinău, reprezentanții instituțiilor naționale și ai partenerilor lor europeni au analizat rezultatele obținute și au stabilit prioritățile viitoare.

Un sistem judiciar care funcționează în beneficiul cetățenilor

Cetățenii din Republica Moldova se pot baza din ce în ce mai mult pe un sistem judiciar care le soluționează cauzele prompt și echitabil. Activitatea a început prin identificarea punctelor slabe ale sistemului. Instanțele își evaluează acum performanța, asigurându-se că aceasta respectă standardele europene, oferind autorităților o imagine clară asupra cazurilor care se derulează fără probleme și a celor care stagnează. Autoritățile naționale pun, de asemenea, în aplicare un mecanism special pentru a reduce volumul de întârzieri și dosare restante. Noua Legea privind medierea oferă o modalitate mai rapidă și mai puțin solicitantă de soluționare a litigiilor, făcând justiția mai accesibilă și reducând presiunea asupra instanțelor. Recunoscând că un sistem care funcționează bine depinde de oamenii care îl conduc, Strategia privind resursele umane 2025–2030 plasează egalitatea de șanse, egalitatea de gen și condițiile de muncă durabile în centrul modului în care sistemul judiciar își gestionează personalul.

O protecție mai puternică împotriva criminalității economice

Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative prin adoptarea Programului național de combatere a spălării banilor 2026–2030, creând o foaie de parcurs însoțită de un set de măsuri concrete pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. Peste 1 600 de angajați ai băncilor, alte entități raportoare și organe de supraveghere și-au dezvoltat competențele necesare pentru a identifica și a aborda riscurile de spălare a banilor. A fost adoptat un cadru juridic pentru furnizorii de criptoactive, lăsând infractorilor mai puține lacune de exploatat. De asemenea, a fost elaborată o versiune actualizată a Legii privind combaterea spălării banilor pentru a se conforma standardelor internaționale și ale UE.

Combaterea infracțiunilor motivate de ură și protejarea comunităților marginalizate

Profesioniștii din domeniul juridic din cadrul instituțiilor judiciare naționale și-au consolidat competențele în gestionarea cazurilor de infracțiuni motivate de ură, astfel încât cazurile victimelor discriminării și ale discursului de ură să fie tratate cu atenția pe care o merită. Recunoscând că protecția depinde și de încredere, o platformă de dialog dedicată reunește acum, pentru prima dată la nivel național, poliția, liderii comunității rome, mediatorii și organizațiile societății civile pentru a discuta deschis preocupările existente. Programul a ajuns, de asemenea, la persoanele care erau cel mai ușor de trecut cu vederea. Primul studiu național și regional privind nevoile persoanelor LGBTI aflate în detenție oferă autorităților penitenciare și judiciare recomandări practice pentru a le asigura siguranța și a le ajuta să se reintegreze în societate după încheierea sentinței.

Promovarea accesului femeilor la justiție

Profesioniștii din întregul sistem judiciar sunt din ce în ce mai bine pregătiți să recunoască și să abordeze barierele cu care se confruntă femeile atunci când caută să obțină dreptate. Participanții la programul de mentorat al UE și al Consiliului Europei privind accesul femeilor la justiție au continuat să antreneze ofițeri de poliție care se ocupă de cazuri de violență împotriva femeilor și de violență domestică. Pentru ca aceste schimbări să fie durabile, Institutul Național de Justiție s-a angajat să integreze și mai mult egalitatea de gen în formarea inițială și continuă a judecătorilor și procurorilor. Experiența statului are, de asemenea, un impact dincolo de granițele sale: la începutul acestui an, la Chișinău a avut loc o conferință internațională privind formarea judiciară sensibilă la dimensiunea de gen, la care au participat omologi din Parteneriatul Estic, Balcanii de Vest și statele membre ale UE.

În cadrul reuniunii s-a recunoscut faptul că aceste rezultate constituie o bază solidă pentru continuarea cooperării. Pe măsură ce „Parteneriatul pentru Bună Guvernare” se pregătește pentru a patra sa fază, Uniunea Europeană, Consiliul Europei și partenerii naționali vor continua să colaboreze pentru a sprijini reformele din Republica Moldova și parcursul acesteia în aderarea la UE.

 Pagina dedicată Republicii Moldova pe site-ul „Parteneriatul pentru Bună Guvernare”

 Informații despre programul comun „Parteneriatul pentru Bună Guvernare”

 Pagina web a Oficiului Consiliului Europei la Chișinău

Acest eveniment face parte din programul comun al Uniunii Europene și al Consiliului Europei „Parteneriatul pentru Bună  Guvernare”, cofinanțat de Uniunea Europeană și de Consiliul Europei și implementat de Consiliul Europei.