De-a lungul istoriei, corupția a fost una dintre cele mai răspândite și insidioase dintre viciile sociale. În Republica Moldova, a fost văzută și ca o amenințare majoră de când țara și-a câștigat independența. De-a lungul anilor, au existat mulți factori care au contribuit la corupția pe scară largă și la alte forme de criminalitate economică, cum ar fi frauda și spălarea banilor în Moldova post-sovietică. Deosebit de importante printre acești factori sunt lacunele din cadrul normativ, lipsa independenței și a capacității reale a instituțiilor de supraveghere și absența implementării efective a standardelor internaționale împotriva corupției și spălării banilor.

În Raportul Intermediar de Compleanță după cea de-a patra Rundă de Evaluare, GRECO concluzionează că Republica Moldova a implementat în mod satisfăcător sau a tratat într-o manieră satisfăcătoare doar șase dintre cele optsprezece recomandări cuprinse în Raportul de evaluare a rundei a patra. Dintre recomandările rămase, nouă au fost parțial implementate și trei nu au fost implementate. În perioada 15-19 mai, GRECO va organiza a 5-a  rundă de evaluare în Moldova. În buletinul nostru informativ lunar, vom aborda măsurile anticorupție și starea lucrurilor din Republica Moldova împreună cu părțile interesate naționale.

Recent, Consiliul Europei a sprijinit elaborarea Ghidurilor privind Implementarea Codurilor de Conduită pentru procurori, ca răspuns la recomandările GRECO. Mai mult, au fost organizate cursuri regulate inițiale și continue de natură practică, cu privire la etică și deontologie, pentru un număr tot mai mare de procurori (inclusiv prin intermediul platformei HELP). În finalt, au fost oferite îndrumări pentru îmbunătățirea sistemului de răspundere disciplinară a procurorilor, inclusiv sfaturi pentru punerea în funcțiune a sistemului existent de consiliere confidențială. Cu toate acestea, cadrul legal pentru acest sistem rămâne să fie consolidat. În opinia dumneavoastră, ce se poate face atât la nivel normativ, cât și practic pentru a spori răspunderea disciplinară a procurorilor?

Inga Furtună, Membră a Consiliului Superior al Procurorilor: Regimul juridic disciplinar aplicabil procurorilor este, pe bună dreptate, un subiect de interes constant, dat fiind faptul că natura, amploarea și corectitudinea acestuia garantează stabilitatea funcțională. Astfel, în ceea ce privește practica disciplinară, se impune o atenție sporită pentru a se asigura că regulile care reglementează abaterile disciplinare, precum și direct etapele procedurii disciplinare, corespund principiilor clarității și previzibilității.

Ținând cont de recomandările mecanismelor de monitorizare, inclusiv ale Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni, consider că ar fi relevantă adoptarea unei legi separate, care să reglementeze răspunderea disciplinară a procurorilor, și implicit activitatea Inspecției Procurorilor. Conform standardelor de specialitate, criteriile și procedurile ce țin de de răspunderea disciplinară a procurorilor trebuie stabilite la cel mai înalt nivel, adică prin lege. În prezent, Legea nr. 3/2016 cu privire la Procuratură conține prevederi în domeniul respectiv, dar acestea au caracter general și sunt susceptibile de interpretări greșite.

Sunt convinsă că elaborarea și adoptarea unei legi distincte privind răspunderea disciplinară a procurorilor (după modelul judecătorilor) poate duce la îmbunătățirea considerabilă a reglementărilor în acest domeniu și este capabilă să consolideze întregul cadru normativ al domeniului de referință.

De asemenea, ar fi benefică realizarea unui studiu amplu al practicii disciplinare în privința procurorilor, pentru a analiza atât tipologia abaterilor disciplinare, cât și cauzele și condițiile care au generat săvârșirea acestora. Rezultatele unor astfel de cercetări metodologice pot oferi o contribuție valoroasă pentru evoluția aspectelor normative și practice privind răspunderea disciplinară a procurorilor.

Îmbunătățirea cadrului normativ nu este însă suficientă, deoarece răspunderea procurorilor pentru îndeplinirea cinstită a funcțiilor lor depinde, într-o măsură decisivă, de persuasiunea lor internă, de modul în care se raportează la obligațiile lor. În consecință, în mod practic, pe lângă instruirirle existente, sunt necesare mese rotunde cu participarea procurorilor, avocaților, judecătorilor, a mediului academic pentru discuții profesionale legate de deontologie, realități sociale și paradigma interesului public, pentru a da o eficiență reală angajamentului de a respecta drepturile omului.

Acest domeniu necesită o abordare complexă și acțiuni continue de sporire a responsabilității procurorilor prin consolidarea cadrului normativ, dar și prin creșterea gradului de conștientizare a acestor profesioniști cu privire la rolul și misiunea lor în societate.

Care este valoarea adăugată a Acțiunii împotriva corupției în Republica Moldova - Faza 2 în sprijinirea părților interesate naționale pentru a îndeplini recomandările GRECO și a se pregăti pentru runda a 5-a de evaluare?

Nadejda Plămădeală, Ofițeră Superioară de Proiect, Consiliul Europei: „Acțiune împotriva Corupției în Republica Moldova” reprezintă a doua fază a cooperării dintre Consiliul Europei și Biroul pentru Afaceri Internaționale pentru Narcotice și Aplicare a Legii (Departamentul de Stat al Statelor Unite) care vizează consolidarea integrității și lupta împotriva corupției în Republica Moldova. Proiectul a fost conceput în urma interesului autorităților beneficiare de a continua asistența tehnică în domeniul anticorupție și în abordarea recomandărilor formulate de organismul anticorupție al Consiliului Europei, Grupul de state împotriva corupției (GRECO). Unele dintre domeniile în care proiectul oferă sprijin sunt evaluarea și managementul riscurilor de corupție, elaborarea regulilor de integritate pentru persoanele cu funcții de demnitate publică, îmbunătățirea procedurilor disciplinare cu privire la procurori, precum și dezvoltarea capacităților în aceste domenii.

Valoarea adăugată a proiectului se reflectă în sprijinul continuu al organizațiilor pentru Republica Moldova pentru dezvoltarea cadrelor normative, întărirea capacităților instituțiilor naționale, precum și promovarea bunelor practici în conformitate cu standardele Consiliului Europei. Zonele de intervenție ale proiectului au fost identificate luând în considerare deciziile, rezoluțiile, recomandările, concluziile rapoartelor și avizele furnizate de organele de monitorizare și consultanță ale Consiliului Europei. De asemenea, s-a bazat pe prioritățile reformei anticorupție ale țării. În plus, se bazează pe rezultatele fazei anterioare a proiectului și pe rezultatele așteptate consacrate în Planul de acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova (2021-2024).