Curtea a constat încălcarea articolului 3 al Convenției, sub aspectul condițiilor impropii de detenție a reclamantului la Penitenciarul Jilava.
Aceasta cauza a readus în atenția Curții problema recurentă a supraaglomerării carcerale, a condițiilor precare de igienă și a lipsei apei curente. Fiind examinat de o comise medicală, acesta fusese diagnosticat cu obezitate morbidă, diabet, hipertensiune, psoriazis și spondiloză lombară. Referitor la condițiile materiale de detenție, Curtea a amintit principiile consacrate prin jurisprudența anterioară (Hotărârea Kudla c. Poloniei, par.90-94; Hotărârea Kalashnikov c. Rusiei, par.97; Hotărârea Iacov Stanciu c. României, par.165-170, etc.) și faptul că relele tratamente trebuie să atingă un anumit nivel de severitate raportat la contextul, durata și metoda prin care au fost aplicate, consecințele lor fizice și psihice, vârsta, sexul și starea de sănătate a reclamantului pentru a cădea sub incidența articolului 3.
Constatând că reclamantul semnala deficiențe ale sistemului penitenciar prezentate frecvent în cauzele împotriva României, că acestea fuseseră reclamate și de CPT și Comitetul Helsinki cu privire la Penitenciarul Jilava și că Guvernul nu a fost în măsură să dovedească îmbunătățirea condițiilor materiale de detenție sub aspectul spațiului carceral și al mediului neigienic, Curtea a apreciat că aceste condiții au cauzat reclamantului suferințe de o intensitate care depăşeşte nivelul inevitabil de suferinţă inerent detenţiei, încălcându-se astfel art.3, prin supunerea reclamantului la un tratament degradant pe durata încarcerării. Curtea a acordat reclamantului suma de 5.000 euro, cu titlu de daune morale.
