Înapoi Comitetul anti-tortură al Consiliului Europei publică un raport privind România, subliniind că provocările cu care se confruntă sistemul penitenciar rămân ample

Comitetul pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante (CPT) al Consiliului Europei a publicat astăzi raportul privind vizita sa ad-hoc în România, efectuată în perioada 10-21 mai 2021, împreună cu răspunsul autorităților române. Vizita s-a axat pe tratamentul persoanelor deținute în penitenciare și în secții de poliție.
Comitetul anti-tortură al Consiliului Europei publică un raport privind România, subliniind că provocările cu care se confruntă sistemul penitenciar rămân ample

CPT solicită ca reforma sistemului penitenciar, așa cum este prezentată în Planul de acțiune pentru perioada 2020-2025 actualizat, să fie continuată cu fermitate. Îmbunătățirea condițiilor de trai, oferirea unei game de activități relevante pentru deținuți în vederea pregătirii pentru reintegrarea în comunitate, creșterea efectivelor de personal din penitenciare și asigurarea unor servicii de sănătate care să răspundă nevoilor deținuților sunt domenii prioritare care trebuie abordate.

În plus, raportul CPT afirmă că supraaglomerarea din închisori rămâne o problemă gravă, având un impact nu numai asupra condițiilor de trai, ci și asupra desfășurării activităților, a asistenței medicale și a violenței. Două dintre unitățile vizitate, penitenciarele Craiova și Mărgineni, funcționau la peste 150% din capacitate, oferind multor deținuți doar 2m² de spațiu de locuit de persoană, în celule. În plus, condițiile materiale din toate închisorile vizitate erau în general proaste, cu celule deteriorate și lipsite de mobilier, iar saltelele și lenjeria de pat erau uzate și infestate cu gândaci de pat.

Majoritatea persoanelor cu care s-a întâlnit delegația CPT au indicat că au fost tratate corect de către personal. Cu toate acestea, a fost primit un număr considerabil de acuzații de rele tratamente fizice aplicate deținuților de către personalul închisorii, inclusiv de către membrii grupurilor de intervenție (așa numiții mascați). Acesta a fost în special cazul închisorii Giurgiu, unde s-au primit acuzații credibile că mai multe persoane au fost supuse în mod repetat la lovituri aplicate la tălpile picioarelor: o metodă de tortură cunoscută sub numele de falaka. CPT reafirmă o serioasă îngrijorare cu privire la lipsa înregistrării și raportării rănilor de către serviciul de asistență medicală și cu privire la eșecul de a investiga în mod eficient acuzațiile de rele tratamente în închisoare.

La modul general, mai sunt multe de făcut pentru a îmbunătăți calitatea asistenței medicale pentru deținuți. Printre acțiunile prioritare se numără: creșterea nivelului de personal, dotarea tuturor închisorilor cu echipamente medicale de bază și de urgență, garantarea confidențialității medicale, îmbunătățirea înregistrării leziunilor și adoptarea unei strategii cuprinzătoare de asistență pentru persoanele cu probleme legate de droguri.

De asemenea, trebuie îmbunătățită asistența medicală privind sănătatea mintală în închisori. Situația din penitenciarele Craiova și Mărgineni a fost deosebit de dăunătoare pentru persoanele care suferă de o tulburare de sănătate mintală.

Raportul subliniază că este necesară creșterea urgentă a efectivelor de personal din închisorile vizitate. În acest context, CPT pune din nou sub semnul întrebării rațiunea de a fi și modul de operare al grupurilor de intervenție (mascații) care operează în penitenciarele unde se află deținuți care execută pedepse în regim de maximă siguranță. Aceste echipe ar trebui să fie dizolvate, efectivele de personal pe aripile cu regim de maximă siguranță ar trebui mărite și ar trebui adoptată o abordare dinamică a securității.

În ceea ce privește forțele de ordine, raportul notează că marea majoritate a persoanelor intervievate de către delegația CPT au declarat că au fost tratate corect de către polițiști. Cu toate acestea, au fost primite de la persoanele reținute câteva acuzații de rele tratamente fizice (palme, pumni, lovituri cu piciorul și lovituri de baston) aplicate de către polițiști. CPT recomandă să se depună mai multe eforturi pentru a asigura faptul că rănile identificate de personalul medical asupra persoanelor reținute în centrele de detenție ale poliției sunt înregistrate cu exactitate. CPT propune, de asemenea, ca procurorii să dispună de propriii anchetatori pentru a spori independența, precum și promptitudinea și temeinicia investigațiilor privind acuzațiile de rele tratamente.

Constatările vizitei din 2021 evidențiază din nou condițiile materiale precare și regimul sărăcăcios de care beneficiază persoanele deținute în centrele de reținere și arestare preventivă. CPT este, de asemenea, deosebit de critic față de îngrijirea și regimul de detenție a minorilor în aceste centre.

În răspunsul la raport, autoritățile române oferă informații detaliate ca reacție la recomandările CPT privind situația din închisori, cât și din poliție. În special, se reiterează mesajul de toleranță zero față de orice comportament agresiv al personalului din penitenciare, precum și o abordare mai bună a monitorizării interne. În plus, sunt furnizate informații cu privire la formarea oferită atât polițiștilor, cât și personalului din penitenciare, pentru a respecta standardele privind drepturile omului.

Citiți raportul: în limba engleză, în limba română
Citiți rezumatul executiv: în limba engleză, în limba română
Citiți răspunsul: în limba engleză, în limba română
CPT și România

14/04/2022
  • Diminuer la taille du texte
  • Augmenter la taille du texte
  • Imprimer la page