Înapoi Danemarca - Dezbaterea publică privind viitorul sistemului de sănătate (2008)

Danemarca - Dezbaterea publică privind viitorul sistemului de sănătate (2008)

Context, inițiator și participanți

Sistemul danez de asistență medicală a fost supus unor presiuni politice și publice pentru a implementa tratamente mai multe, mai bune și mai rapide, dar nu avea finanțarea necesară.

În anul 2008, Comitetul pentru sănătate al Asociației regiunilor daneze a elaborat un proiect privind "Viitorul sistemului de sănătate", care a constat din două elemente:

  • summituri simultane ale cetățenilor în patru dintre regiunile daneze, care au inclus 800 de cetățeni, desfășurate la data de 1 noiembrie 2008;
  • un summit politic bazat pe rezultatele summiturilor cetățenilor, cu politicieni, părți interesate, experți și oficiali din sistemul de sănătate, desfășurat în perioada 14-15 ianuarie 2009.

Consiliul danez pentru tehnologie ("Teknologirådet") și secretariatul Comitetului pentru sănătate au format un secretariat comun pentru a implementa proiectul.

Obiectivul summiturilor cetățenilor

La rubrica "Valori și provocări", regiunile daneze au solicitat cetățenilor să se pronunțe în cunoștință de cauză cu privire la modul în care, de exemplu, tehnologiile ar putea fi utilizate pentru a crește productivitatea, în special dacă este acceptabilă prioritizarea tratamentului bolilor în detrimentul altor proceduri, de exemplu, anumite proceduri de chirurgie plastică; dacă asigurările private ar putea fi utilizate pentru finanțarea anumitor tratamente; și dacă se poate cere aderența pacientului la tratament etc.

Obiectivul summitului politic

Obiectivul summitului politic a fost de a lua decizii în consens cu privire la noile evoluții și la stabilirea de priorități în domeniul asistenței medicale între actorii din sistemul danez de sănătate, pe baza evaluărilor cetățenilor.

Rezultat

Câteva rezultate notabile ale inițiativei:

  • La vremea respectivă, era posibil să se obțină rambursări de taxe pentru asigurările private de sănătate, ceea ce era costisitor pentru sistemul de sănătate, dar existau incertitudini cu privire la reacția publicului în cazul în care ar fi fost abolită, ceea ce a dus la o lipsă de curaj în rândul politicienilor de a o aboli. Cu toate acestea, în cadrul summiturilor cetățenilor, aproximativ 80% dintre participanți și-au exprimat sprijinul pentru un sistem de sănătate complet public sau pentru o asigurare privată fără rambursare de taxe. Acest lucru a dus la o schimbare de atitudine politică. La scurt timp după Summitul politic, rambursarea taxelor a fost abolită.
  • Cetățenii au sprijinit solicitarea ca pacienții să adopte un stil de viață care să nu le compromită tratamentul. Acest aspect a fost discutat intens în cadrul Summitului politic și, ulterior, a primit o atenție mult mai mare în cadrul politicii de sănătate.
  • 71% dintre respondenți au sprijinit consolidarea capacităților pentru personalul din domeniul sănătății pentru a califica personalului din diferite discipline. Au fost luate decizii pentru a reduce barierele dintre discipline (de exemplu, pentru ca asistentele specializate să poată îndeplini anumite sarcini care anterior erau efectuate doar de către medici).

Metoda

Summitul cetățenilor: patru reuniuni de o zi întreagă la care au participat aproximativ 200 de cetățeni, selectați pentru a reflecta compoziția populației daneze. Materialele informative au fost trimise participanților cu o săptămână înainte de summituri; programul și întrebările au fost exact aceleași pentru toate întâlnirile. Programul de șase ore a fost împărțit în cinci sesiuni tematice; fiecare dintre acestea a început cu un videoclip introductiv și întrebări, pe care cetățenii le-au discutat în grupuri așezate la mese, formate din opt cetățeni și un președinte.

Sesiunile au vizat:

  • cele mai importante provocări (fiecare masă a identificat două provocări, care au fost votate de către toți la sfârșitul reuniunii);
  • cum să aplicăm condițiile potrivite pentru sănătate;
  • contribuția personală (din partea pacientului);
  • resurse disponibile pentru asistență medicală;
  • ce ar trebui să poată oferi sistemul de sănătate în viitor;
  • principii pentru stabilirea priorităților;
  • măsura în care tratamentul ar trebui privit ca o responsabilitate comună sau ca un bun comercial.

Fiecare sesiune s-a încheiat cu votul cetățenilor asupra a trei până la cinci întrebări, cu ajutorul unor "click-uri". De exemplu, în sesiunea 2a, întrebările au fost:

  • Cine ar trebui să-și asume responsabilitatea pentru sănătatea noastră?
  • Cum ar trebui să abordăm efectele nesănătoase care rezultă din condițiile și mediile de lucru?
  • Cum ar trebui să abordăm stilul de viață nesănătos?
  • Ar trebui ca tratamentul să fie adaptat la stilul de viață al pacientului sau invers?
  • Ar trebui ca cetățenii să contribuie la sănătatea altora devenind donatori? 

Pentru fiecare întrebare, a existat un set de variante alternative de răspuns.

Summitul politic a durat 24 de ore - de la 12 la 12. În prima zi, au fost analizate și discutate acțiunile politice care ar putea fi întreprinse pe baza judecăților cetățenilor. În cea de-a doua zi au avut loc ateliere de lucru pentru a explora acțiunile mai în profunzime și pentru a împărți responsabilitatea pentru acțiuni.


Caracteristici notabile și lecții învățate

Exercițiul a arătat modul în care dezbaterea publică poate avea o contribuție semnificativă la procesul de elaborare a politicilor. Cheia pentru a crea impact este de a considera procesele decizionale ca un întreg, în care participarea cetățenilor reprezintă o etapă. Un pas următor foarte important este acela de a oferi un proces de urmărire politică și de a angaja de la început factorii de decizie politică în acest sens.

Raportul cost/beneficiu al dezbaterilor publice ar trebui să fie analizat în cadrul mai multor activități de dezbatere. Angajamentul public poate părea costisitor și nu toate activitățile oferă aceleași recompense în termeni economici. Cu toate acestea, în timp, unele proiecte unice crează putere și curaj în luarea deciziilor, ceea ce are un impact foarte mare asupra productivității, calității deciziilor și economiei. Acest lucru este valabil în special în cazul eliminării rambursărilor de taxe pentru asigurările private de sănătate. Pentru a cita organizatorul: "Probabil că eliminarea rambursării de impozite nu s-ar fi întâmplat fără declarația clară a cetățenilor - și aceasta a determinat economii la bugetul public care depășesc de mai multe ori costul total acumulat al activităților de implicare publică din Danemarca."

Dezbaterea publică promovează o reflecție profundă, care oferă rezultate diferite față de sondaje sau anchete. O diferență importantă între sondaje și metodele de participare a publicului este că acestea din urmă oferă adesea rezultate neașteptate în ceea ce privește dorința de a se desprinde de ceea ce se presupune a fi "opinia publică", așa cum este declarată, de exemplu, de mass-media, de sondaje sau de grupuri de interese. Opiniile sunt informate, reflectate și dezbătute, în loc să rămână opinii personale sau linia oficială a unui partid. Un exemplu este răspunsul la problema aderenței la tratament, care a introdus o nouă abordare, și anume că pacienții ar trebui să fie co-responsabili pentru tratamentele lor. Acest lucru nu a fost susținut de organizațiile de pacienți, de grupurile de interese sau de sondaje, care susțineau faptul că toată lumea are un drept necondiționat la același tratament. Cu toate acestea, majoritatea participanților au susținut această nouă abordare.