Curtea a apreciat că articolul 6 par.1 a fost încălcat ca urmare a omisiunii instanțelor de a administra probatoriul în mod direct și de a asigura contradictorialitatea și existența unor elemente de contrabalansare care să compenseze dificultățile create în sarcina apărării.
Reclamantul, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de stupefiante alături de 3 coinculpați, a fost achitat de instanța de fond și condamnat cu ocazia controlului judiciar în baza aceluiași probatoriu. Deși din primele declarații ale coinculpaților luate în absența unui apărător au rezultat suspiciuni cu privire la participarea reclamantului la comiterea faptei, aceste declarații au fost retractate în fazele ulterioare ale procedurii. În timpul urmăririi penale, un colaborator al poliției a declarat că reclamantul se oferise să-i vândă 12.000 de tablete de ecstasy aduse în țară din Israel, iar declarațiile unui investigator sub acoperire au fost, de asemenea, folosite în sprijinul acuzării. Niciuna dintre aceste probe nu au fost administrate nemijlocit în fața instanței, care a pronunțat soluția de condamnare a reclamantului, deși posibilitatea audierii martorilor cu identitate protejată era prevăzută de lege. Reclamantul a solicitat efectuarea unei expertize a înregistrărilor unor convorbiri telefonice administrate în defavoarea sa, arătând că acestea nu era autentice, iar transcrierea lor era necorespunzătore. Expertiza nu a putut fi realizată din cauza divergențelor dintre MAI și INEC. Cu toate că reclamantul a stăruit în vederea efectuării expertizei și a audierii martorilor cu identitate protejată în condiții de contradictorialitate, probatoriul nu a fost completat sub aceste aspecte.
Curtea a reiterat obligația instanțelor de a audia în mod nemijlocit suspecții care neagă săvârșirea faptelor, precum și martorii acuzării. Chiar dacă neaudierea acestora ar putea fi justificată de anumite situații excepționale, orice abateri de la regula mai sus menționată trebuie însoțite de suficiente elemente de contrabalansare care să asigure în general dreptul la un proces echitabil și în special garanțiile cu privire la egalitatea armelor și contradictorialitate.
Apreciind că probele care au stat la baza condamnării nu au fost administrate în mod direct de instanță și că reclamantului nu i s-au oferit suficiente garanții în sprijinul apărării, Curtea a constat încălcarea art.6 par.1.
Reclamantului i-a fost acordată suma de 3.000 euro, cu titlu de daune morale.
