Amploarea fenomenului violenței față de femei și fete, în special a violenței în familie denotă o realitate în care siguranța cotidiană este amenințată. În ciuda progresului legislativ și politic în acest domeniu în Republica Moldova, cercetările și datele oficiale arată că acesta rămâne o problemă. Bunăoară, numărul cazurilor de violență în familie, raportate către autorități, are o tendință ascendentă.
Potrivit datelor prezentate de către Inspectoratul General al Poliției, în 2021 numărul cazurilor de violență în familie a ajuns la 2609, cu 156 cazuri mai multe comparativ cu anul 2020. La fel, Poliția relevă faptul că în anul 2021, a eliberat 5851 ordine de restricție de urgență în privința agresorilor familiali. Cu aproximativ 12% mai mult comparativ cu 2020. Pe parcursului anului 2021, au fost înregistrate 46 de cazuri cu provocarea vătămărilor grave a integrității corporale/sănătății și care au determinat sinuciderea sau încercarea de sinucidere a victimelor violenței. Astfel, 11 cazuri de violență în familie s-au soldat cu decesul victimelor, urmare vătămărilor corporale incompatibile cu viața.
În Republica Moldova, asistența juridică garantată de stat se oferă persoanelor care nu dispun de mijloace suficiente pentru a plăti astfel de servicii sau care au fost arestate într-un dosar penal sau o procedură contravențională. O astfel de asistență este oferită și victimelor violenței fizice sau sexuale. Doamna Ludmila Covganet este avocat, care de 3 ani oferă asistență juridică garantată de stat în cazurile de violență în familie. Ea este una dintre participantele Programului HELP.
Unul din subiectele abordate la curs a fost problemele cu privire la barierele pe care le întâmpină victimele atunci când accesează justiția din punct de vedere social, cultural, juridic sau economic. Din experiența Dvs. care sunt principalele bariere pentru victimele violenței față de femei și ale violenței domestice să acceseze justiția în Republica Moldova?
Ludmila Covganet, avocat: Cu siguranță victimele violenței împotriva femeilor și ale violenței domestice întâmpină mai multe bariere atunci când accesează justiția. Din punct de vedere socio-cultural este atitudinea și percepția societății despre violență. Cei din preajma victimei nu se implică și gândesc că violența este o chestiune privată și trebuie soluționată în familie. De asemenea, percepția societății și, în unele cazuri, atitudinea reprezentanților instituțiilor de stat este că femeile, adesea, inventează sau exagerează. Aceste percepții descurajează femeile să raporteze autorităților competente cazurile de violență. O barieră este și faptul că, în multe cazuri, blamarea, stigmatizarea pot rezulta din denunțarea violului și a violenței.
La fel, o barieră considerabilă, din punct de vedere economic, este lipsa resurselor financiare, accesul limitat la servicii pentru victimă, deoarece, în multe cazuri, ea este pusă în situația de a-și găsi singură un refugiu, iar faptul că victima este dependentă financiar de agresor de multe ori o fac să nu apeleze la ajutor. Așadar, din punct de vedere juridic victimele întâmpină dificultăți atunci când solicită asistență juridică, și anume la modul de accesare a serviciilor și a furnizorilor de servicii, informații privind unde se pot adresa, cum trebuie să solicite asistență juridică. Toate aceste bariere o obosesc și ajungem în situația când victima acceptă, în continuare, să fie supusă violenței. Așadar, o măsură urgentă și necesară ar fi ca femeile să fie informate în legătură cu drepturile lor sau unde și cum ar trebui să se adreseze în caz de necesitate. Tocmai din acest motiv, ar fi necesară, inclusiv, și instruirea categoriilor de risc.
Ce poate face o victimă a violenței dacă nu are bani să plătească un avocat care să o consilieze?
Ludmila Covganet, avocat: La moment, Consiliul Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat este angajat să asigure accesul la justiție victimelor violenței față de femei și ale violenței domestice. Astfel, la solicitare, se desemnează un avocat pentru acordarea asistenței juridice calificate victimei violenței, în mod gratuit și fără întârziere. Problema este că, în multe cazuri, victimele violenței față de femei și ale violenței domestice nu cunosc această informație și nu știu unde să se adreseze.
Cui și unde se poate adresa ?
Ludmila Covganet, avocat: Victimele violenței față de femei și ale violenței domestice se pot adresa la Consiliul Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat (CNAJGS), care își are sediul în mun. Chișinău, str. Alecu Russo nr. 1 bl. “1A”. În așa fel, cu o solicitare și fără întârziere va fi desemnat un avocat. CNAJGS are patru oficii teritoriale la Chișinău, Bălți, Comrat și Cahul.
Cum va influența cursul dat asupra metodelor pe care le utilizați în cazurile de violență în familie, și cum ați explica abordarea centrată pe victimă în astfel de cazuri?
Ludmila Covganet, avocat: Cursul HELP „Violența împotriva Femeilor și Violența Domestică” cu siguranță va avea o influență majoră asupra metodelor utilizate în cazurile de violență. Datorită acestui curs, am înțeles necesitatea adoptării unei abordări centrate pe victimă. Ce este, de fapt, abordarea centrată pe victimă? Este o concentrare imediată asupra drepturilor, preocupărilor și siguranței victimei. În fruntea tuturor intervențiilor este furnizarea de servicii cu sensibilitate, empatie și fără prejudecăți, iar siguranța victimei trebuie să fie prioritară. Așadar, este necesar ca sistemul judiciar, poliția, lucrătorii medicali, lucrătorii sociali să adopte această abordare centrată pe victimă, în cazurile de violență. Doar așa, agresorii vor fi aduși în fața justiției și vor fi pedepsiți pentru acțiunile ilegale, iar, prin această abordare, am putea reduce semnificativ riscul ca victimele să fie supuse repetat violenței.
Prin acest curs, ați contribuit esențial la îmbunătățirea cunoștințelor practice cu privire la modul de aplicare a drepturilor omului. Am avut ocazia de a învăța în baza unui material bine structurat, a informației atent selectate, în vederea redării esențialului. Pe parcurs, constat că tot mai mulți profesioniști își doresc o schimbare, toți au aceleași interese și manifestă aceeași ambiție și implicare în promovarea drepturilor omului. Consider că unde există o forță mare de implicare și responsabilitate, există o schimbare. În acest sens, sunt sigură că noi, toți participanții, am finalizat acest curs cu o viziune nouă, proaspătă, asupra fenomenului și cu noi idei de combatere, cu un spirit îmbogățit al responsabilității.
Procurorii joacă un rol esențial în răspunsul justiției penale la violența împotriva femeilor și fetelor. De aceea, aplicarea Convenției de la Istanbul și a standardelor Consiliului Europei privind egalitatea de gen de către profesioniștii din domeniul juridic și funcționarii publici contribuie la eficacitatea răspunsurilor urmăririi penale în cazurile de violență împotriva femeilor și a violenței domestice. I-am cerut domnului procuror Octavian Lazarev, care are o experiență de lucru de 33 de ani în domeniu, să ne împărtășească experiența și impresiile sale despre cursul la care au urmat.
Din practica europeană și a Dvs. personal, ce mecanisme legale ar trebui să fie puse în practică pentru a menține siguranța victimelor și preveni revictimizarea, sau chiar escaladarea situației odată ce agresorul și victima împart aceeași locuință?
Octavian Lazarev, procuror: Instrumentul internațional adoptat în domeniul protecției drepturilor și libertăților fundamentale îl constituie Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice ( Convenția de la Istanbul), semnată de Republica Moldova la 6 februarie 2017, și care a intrat în vigoare la 1 mai 2022.
Prevederile Convenției de la Istanbul indică că părţile vor lua măsurile legislative sau alte măsuri necesare pentru a se asigura că infracţiunile de violență în familie sunt pasibile de sancţiuni eficiente, proporţionale şi disuasive, luând în considerare gravitatea acestora. Aceste sancţiuni vor include, după caz, sentinţe implicând privarea de libertate. Părţile pot adopta alte măsuri în legătură cu agresorii, cum ar fi monitorizarea sau supravegherea persoanelor condamnate sau retragerea drepturilor părinteşti, dacă interesul copilului, care poate include siguranţa victimei, nu poate fi garantat în niciun alt mod. Jurisprudenţa privind cauzele de violenţă în familie împotriva Moldovei 1 a statuat asupra necesităţii asigurării unui răspuns rapid și eficace din partea statului la cazurile de violenţă în familie.
Ce se întâmplă în cazul unei reconcilieri?
Octavian Lazarev, procuror: De menționat că, din punct de vedere legal, împăcarea între victima violenței în familie și agresor, când „partea vătămată „îl iartă” pe agresor, solicitând liberarea de pedeapsă penală”, nu înlătură răspunderea penală, în baza Codului de procedură penală și nu constituie temei de aplicare a unei pedepse mai blânde, or, comiterea infracțiunii față de un membru al familiei constituie circumstanță agravantă, așa cum statuează în Convenţia de la Istanbul, iar stabilirea unei pedepse penale neproporționale faptei comise poate încuraja pe viitor săvârşirea violenței în familie. Cu toate acestea, mai bine de prevenit infracțiunile de violență în familie prin efectuare măsurilor de profilaxie cum ar fi: orele de dezvoltare personală și educație pentru societate în instituții de învățământ de toate nivelele, informarea societății prin organele mass-media, alte activități de profilaxie ale organelor de poliție și administraţiei publice locale etc.
Ca urmare a cursurilor HELP la care ați participat, cum credeți care ar trebui să fie răspunsul sistemului de justiție la cazurile de violență în familie în Republica Moldova, reieșind din practica sistemului juridic european de protecție și jurisprudența CtEDO?
Octavian Lazarev, procuror: Răspunsul sistemului de justiţie la cazurile de violență în familie este practica punitivă existentă, care în unele cazuri denotă ineficienţa pedepselor aplicate de instanţele judiciare naţionale în raport cu jurisprudenţa şi exigenţele impuse de standardele internaţionale. Pe fapte de violență în familie, la aplicarea prevederilor Codului penal, condamnarea cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, nu e suficient ca instanța de judecată să se limiteze la condițiile de obligare a inculpatului de a nu-și schimba domiciliul și/sau reședința fără consimțământul organului competent și prin comportare exemplară să îndreptățească încrederea ce i s-a acordat.
Măsurile punitive descurajante trebuie să fie neapărat suplimentate cu servicii de consiliere a agresorilor pentru eliminarea comportamentului violent, în corespundere cu prevederile din Codul penal, adică „agresorul să urmeze un tratament în caz de alcoolism sau narcomanie; să participe la un program special de tratament sau de consiliere în vederea reducerii comportamentului violent și să participa la programe probaţionale”. Astfel, aplicarea pedepselor proporţionale cu gravitatea și gradul prejudiciabil al faptei comise, ținând cont de circumstanțele atenuante/agravante și efectele lor, reprezintă o condiţie importantă pentru prevenirea și combaterea eficientă a violenţei în familie.
Cu regret, în practica națională avem un caz de achitare al agresorului, instanța de judecată punând la baza deciziei declarațiile victimei, care „chipurile” l-a provocat pe agresor să încalce restricțiile impuse prin ordonanța de protecție. La moment, cauza se află pe rol la Curtea Supremă de justiție, decizia de achitare fiind contestă de către acuzatorul de stat.
Începând din aprilie 2022, Consiliul Europei împreună cu partenerii săi: Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Afacerilor Interne și Institutul Național al Justiției implementează proiectul “Sprijin în implementarea Convenției de la Istanbul în Republica Moldova”. Proiectul urmărește să consolideze capacitatea părților interesate cheie implicate în prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice și în avansarea către o coordonare eficientă între părțile interesate relevante, în conformitate cu standartele Convenției de la Istanbul.
O direcție cheie în realizarea proiectului pe care îl gestionați se referă la consolidarea capacităților profesioniștilor din domeniul juridic și ale ofițerilor de poliție cu privire la cazurile de violență în familie. Urmărind sesiunile de instruire realizate deja, care abilități credeți că au fost cel mai bine asimilate de către participanți și pot, în termen lung schimba practica națională?
Emilia Cebotari, Coordonator Superior de Proiect: Cu adevărat, proiectul își propune să fortifice capacitățile actorilor cheie în domeniul de prevenire și combatere a violenței împotriva femeilor și violenței domestice (VAW/DV), și în special a profesioniștilor de primă linie pentru a oferi un răspuns eficient și adecvat față de cazurile de VAW/DV în conformitate cu standardele și cele mai bune practici internaționale și europene. Până la moment, în parteneriat cu Institutul Național al Justiției, proiectul a contribuit la consolidarea capacităților profesioniștilor din domeniul juridic prin implementarea acestui curs HELP dedicat violenței împotriva femeilor, dar urmează să susținem organizarea în parteneriat cu Inspectoratul General al Poliției a cursului HELP focusat pe ofițerii de poliție în anul 2023.
Sigur că impactul parcurgerii acestui curs urmează să se reflecte în activitatea ulterioară a profesioniștilor din domeniul juridic, prin aplicarea acelor instrumente practice oferite în cadrul HELP pentru a îmbunătăți calitatea răspunsului judiciar în cazurile de violență împotriva femeilor și pentru a sprijini accesul la justiție pentru victimele violenței. De fapt, planificăm o evaluare a punerii în aplicare a cunoștințelor acumulate de către participanți în termen de 6 luni de la finalizarea cursului dat, care ne va ajuta să înțelegem mai bine impactul și schimbările în activitatea profesioniștilor urmare acestei capacitări. Totuși, consider că un element cheie al acestui curs care va schimba în termen lung și practica națională și calitatea actului de justiție este abordarea centrată pe drepturile omului și pe victimă, care va plasa necesitățile victimelor în fața răspunsului statului la aceste cazuri și va centra acest răspuns pe suportul și asigurarea protecției victimelor, în mod prioritar.
O direcție cheie în realizarea proiectului reprezintă dezvoltarea capacităților profesioniștilor din domeniul juridic cu privire la violența împotriva femeilor prin Programul HELP al Consiliului Europei (Educația pentru Drepturile Omului pentru Profesioniștii în Domeniul Juridic). Aplicarea cunoștințelor și abilităților privind Convenția de la Istanbul și standardele Consiliului Europei privind egalitatea de gen de către profesioniștii din domeniul juridic va contribui la îmbunătățirea răspunsului sistemului de justiție la cazurile de violență în familie.
Astfel, în perioada mai-iulie 2022, 40 de judecători, procurori, asistenți juridici, grefieri, consilieri ai procurorilor, avocați (inclusiv care acordă asistență juridică de stat) și studenți la drept au participat la cursul de Educație pentru Drepturile Omului pentru Profesioniștii din Domeniul Juridic (HELP) privind violența împotriva femeilor și violență domestică.
Realitatea din Republica Moldova demonstrează faptul că, de cele mai dese ori, victimele violenței dețin cunoștințe juridice insuficiente și, fie din neștiință sau din rușine nu știu cum să-și ceară drepturile. Vreau să vă întreb dacă cursul HELP a abordat metode de sprijinire a victimei în fazele de pre-proces și în timpul procesului?
Ecaterina Popa și Arina Țurcanu, Tutorele Programului HELP: Cu adevărat, tradiția, specificul cultural și prejudecățile de gen sunt obstacole care împiedică victimele violenței în familie să raporteze cazurile de violență. Potrivit unui studiu realizat de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, atitudinile și normele tradiționale contribuie la o prevalență ridicată, mai mult de jumătate din femei crezând că violența în familie este o chestiune privată și aproape jumătate având opinia că victimele sunt de vină, iar violența psihologică și sexuală este considerată normală în relații. Prejudecățile existente în societate privind caracterul privat al violenței, generează un grad mic de raportare și din partea membrilor societății care cunosc despre acte de violență.
Pentru a încuraja victimele să rupă cercul violenței, în cadrul cursului HELP participanții au fost informați cu referire la măsurile de protecție pentru victimele violenței în familie (ordinul de restricție de urgență și ordonanța de protecție), dar și serviciile destinate victimelor (centre de zi care acordă gratuit servicii de asistență juridică, psihologică, abilitare economică, dar și centre de plasament pentru victime). Ținând cont de aspectele traumei psihologice suferite, victimele violenței în familie cu greu își pot apăra singure drepturile în instanță și, de cele mai multe ori, ele nu au suficiente resurse financiare pentru a achita costurile unui avocat în bază de contract. Pentru a răspunde la nevoile victimelor violenței în familie, participanții la cursul HELP au primit informații despre ONG-urile care acordă servicii, bazate pe o abordare holistică. Un accent deosebit a fost pus pe necesitatea solicitării de către procurori/avocați a evaluării psihologice, care permite constatarea unor consecințe ale actului de violență la care a fost supusă persoana, iar raportul respectiv poate fi utilizat în calitate de probă în procesele civile, contravenționale și penale.
În cadrul programului de asistență psihologică, victima violenței în familie poate beneficia de consiliere pentru a dobândi reziliență emoțională în timpul contactului cu reprezentanții justiției (poliție, judecătorie) sau/și cu emiterea raportului de evaluare (ca răspuns la solicitările organelor de drept/ONG) și are loc coordonarea activităților de consiliere cu alte organizații/centre, pentru a preveni evaluarea psihologică repetată. Cursanții au fost informați cu referire la grila de servicii disponibile la nivel național, modul de solicitare, condițiile de eligibilitate, procedura de admitere etc.
Context general
Republica Moldova a adoptat o serie de documente legale și politici publice pentru abordarea problemei violenței față de femei și a violenței domestice, care solicită investiții în servicii sociale, psihologice, juridice, educaționale și economice pentru femei și fete. Un mare pas înainte a fost ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie. Bazată pe o abordare centrată pe victimă, Convenția oferă instrumente practice pentru a asigura protecția femeilor și fetelor, siguranța și abilitarea acestora.
Proiectul Consiliului Europei „Sprijin în implementarea Convenției de la Istanbul în Republica Moldova” lucrează îndeaproape cu actorii cheie din domeniu pentru a spori cunoștințele și abilitățile privind implementarea Convenției de la Istanbul și a standardelor Consiliului Europei privind egalitatea de gen de către profesioniștii din domeniul juridic și funcționarii publici atunci când se ocupă de cazuri ce țin de violența împotriva femeilor și violența domestică.
În prezent, în Republica Moldova sunt 7 instituții publice care oferă adăpost și alte servicii victimelor violenței și potențialelor victime (femei în situații de risc, cum ar fi cupluri mamă-copil, victimele traficului de persoane sau potențialele victime, mamele singure și mamele cu risc de abandon al copiilor), 12 organizații non-guvernamentale care oferă femeilor și copiilor victime servicii la nivel local, regional și național, inclusiv Serviciul de asistență telefonică non-stop cu acoperire națională, precum și 4 centre pentru agresori.
[2] Decizia Curții de Apel Chișinău, în dosarul nr. 1a-1317/20 / 1-19190465-02-1a-20072020
Contactaţi-ne