Înapoi

Prezentarea rezultatelor Cercetării privind aplicarea arestării preventive în Republica Moldova

Chișinău, Republica Moldova 25 februarie 2020
  • Diminuer la taille du texte
  • Augmenter la taille du texte
  • Imprimer la page
  • Imprimer en PDF
Prezentarea rezultatelor Cercetării privind aplicarea arestării preventive în Republica Moldova

Arestarea preventivă a fost aplicată excesiv în Republica Moldova din cauza deficiențelor sistemice și a carențelor legislative, precum și a politicilor urmărite în mod deliberat de autorități, inclusiv de sistemul judiciar și acuzare. La această concluzie au ajuns consultanții Consiliului Europei în urma analizei hotărârilor judecătorești individuale și a materialelor ședințelor de judecată privind aplicarea arestării preventive, precum și a dosarelor generale care datează din perioada 1 ianuarie 2013 – 31 decembrie 2018. Rezultatele au fost făcute publice în cadrul evenimentului de prezentare a rezultatelor Cercetării privind aplicarea arestării preventive în Republica Moldova, organizată la 25 februarie 2020.

La deschiderea evenimentului au venit cu un cuvânt de salut dl William Massolin, Șeful Oficiului Consiliului Europei în Chișinău, dl Fadei Nagacevschi, Ministrul Justiției al Republicii Moldova, dl Alexandr Stoianoglo, Procurorul General al Republicii Moldova, dl Anatolie Galben, membru al Consiliului Superior al Magistraturii și dl Emanoil Ploșniță, Președintele Uniunii Avocaților a Republicii Moldova. La prezentare au participat judecători, procurori, avocați, reprezentanți ai ambasadelor, organizațiilor internaționale, ONG-urilor relevante și membri ai mediului academic.

Cercetarea a fost efectuată cu scopul de a evalua compatibilitatea generală a aplicării arestării preventive cu dreptul la libertate și siguranță, așa cum este prevăzut de Articolul 5 al Convenției europene a Drepturilor Omului (Convenția) și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO). Aceasta este concepută pentru a identifica impactul actual al cadrului legislativ național și al evoluțiilor aferente practicilor acuzării și instanțelor judecătorești, precum și eficiența apărării la aplicarea arestării preventive.

Conform rezultatelor cercetării, amploarea aplicării abuzive a arestării preventive este în continuă creștere, în special, din cauza practicilor repetitive în instanțele judecătorești și în timpul urmăririi penale, incompatibile cu Convenția și jurisprudența CtEDO. În perioada anilor 2013-2017, rata generală de admitere a demersurilor de arestare a fost de 85,4%, atingând un nivel alarmant de 88,6% în anul 2017. Datele dezagregate evidențiază suportul absolut (100%) al instanțelor de recurs privind solicitările din partea Procuraturii pentru aplicarea sau menținerea arestării.

Numărul considerabil de încălcări care au dus la arestările preventive ilegale a fost cauzat de  deficiențele aferente bănuielii rezonabile. Procurorii nu au furnizat probe și argumente specifice care demonstrează o bănuială rezonabilă în 13,6% din demersurile și procedurile relevante, și doar în jumătate din procedurile examinate ei au prezentat probe și argumente specifice pentru justificarea neaplicării măsurilor alternative.

 

Datele atestă că la fiecare a doua ocazie, apărarea nu a a abordat/respins probele și argumentele specifice care demonstrează bănuiala rezonabilă invocată de procurori, iar în 2/3 din cazuri nu s-a opus acuzării. Apărarea se află într-o situație dezavantajată din cauza notificărilor și a demersurilor înaintate de acuzare în ultimul moment, a constrângerilor de timp și a lipsei facilităților adecvate pentru întâlnirea cu clientul pe durata deținerii în custodia poliției și procedurilor de aplicare inițială a arestării preventive.

În cazurile în care părțile nu au abordat deloc bănuiala rezonabilă, instanța de judecată a făcut acest lucru. Este de salutat că, deși nu în toate cazurile, sistemul judiciar a adoptat o poziție proactivă, pozitivă și a încercat să remedieze omisiunea părților. Cu toate acestea, este alarmant faptul că doar 34,3% din hotărârile (contrare) privind aplicarea arestării preventive în Moldova au oferit un nivel satisfăcător de argumentare în ceea ce privește cerința bănuielii rezonabile.

 

Practicile descrise mai sus nu pot fi schimbate doar prin modificări legislative, dacă nu există voință și nici angajament de schimbare a atitudinii. Se poate afirma că Codul de Procedură Penală al Republicii Moldova (CPP) a regresat către versiunea veche din anul 1961, în special, în ceea ce privește normele privind urmărirea penală și etapa prejudiciară a procesului penal. În general, actualul CPP seamănă foarte puţin cu versiunea originală din anul 2003.

 

Raportul asupra cercetării include recomandări specifice pentru autoritățile moldovenești care au drept scop conformarea politicilor interne, cadrului legal, inclusiv practicilor, cu standardele internaționale. Autorii recomandă renunțarea la mișcările legislative controversate și la încercările eșuate de remediere a inconsecvențelor rămase, care subminează cadrul juridic elaborat în conformitate cu cerințele și standardele de bază ale dreptului la libertate și siguranță, în special articolul 5 din CEDO și jurisprudența relevantă a CtEDO. De asemenea, autorii recomandă îmbunătățirea performanței sistemului judiciar și ale părților în proces în conformitate cu prevederile legislației naționale și standardelor internaționale referitoare la bănuiala rezonabilă, temeiurile arestării și alte cerințe, în special, motivarea adecvată a hotărârilor judecătorești.

 

Cercetarea a fost efectuată în cadrul Programului „Promovarea unui sistem de justiţie penală bazat pe respectarea drepturilor omului în Republica Moldova”, finanțat de Guvernul Norvegiei și implementat de Consiliul Europei. Opiniile exprimate în cercetare sunt ale autorilor și nu reflectă neapărat poziția Consiliului Europei sau a donatorilor.