Înapoi

Promovarea unui sistem de justiție penală bazat pe respectarea drepturilor omului în Republica Moldova: La ce etapă suntem?

Promovarea unui sistem de justiție penală bazat pe respectarea drepturilor omului în Republica Moldova: La ce etapă suntem?

Programul Consiliului Europei „Promovarea unui sistem de justiție penală bazat pe respectarea drepturilor omului în Republica Moldova” se află pe ultima sută de metri. Programul este implementat ca parte a Planului de acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova și este finanțat de Guvernul Norvegiei.

În implementarea sa, beneficiarii, partenerii și echipa proiectului sunt ghidați de standardele europene privind drepturile omului, bazate pe principiile umanizării, resocializării și justiției restaurative. Prin urmare, Programul urmărește obiectivul general de a asigura un respect cât mai înalt pentru drepturile omului și statul de drept în Republica Moldova, asistând autoritățile naționale în construirea unui sistem de executare a sancțiunilor penale care funcționează eficient.

Pentru a atinge acest obiectiv, echipa programului a pus în practică o abordare coordonată în domeniul justiției penale și a oferit numeroase platforme inter-agenții și oportunități, atât pentru experți, cât și pentru discuții publice.

Programul a fost împărțit din punct de vedere tehnic în două componente pentru a spori eficiența: o componentă care acoperă îmbunătățirea administrării justiției penale și a doua care vizează îmbunătățirea gestionării serviciilor penitenciare, de reabilitare și de îngrijire a sănătății pentru deținuți, precum și oferirea serviciilor sociale și reintegrare lor. Vă invităm să urmăriți discuția cu doi membri ai echipei de proiect, și anume Managerul de program, Anastasiia Saliuk și Senior Project Officer pentru Componenta 2, Violeta Frunze.

Pe toată durata sa, Programul a contribuit la crearea unei abordări mai coordonate, lucrând cu părțile cheie interesate pentru a sprijini cursul de justiție penală din Republica Moldova. Înțelegând că acesta este un proces lung de schimbare a unui sistem și percepțiilor moștenite din sistemul vechi, care au fost, în opinia Dvs., rezultatele cheie cu care vă mândriți și cu ce soluții inovatoare ați venit pentru a lucra cu beneficiarii și partenerii proiectului?

Anastasia Saliuk: În opinia mea, schimbarea justiției penale se referă în principal la schimbarea mentalității și dezvoltarea de noi calități profesionale, învățarea și dobândirea de noi cunoștințe și abilități. Sunt mândră să spun că, în cadrul programului nostru, capacitățile a peste 1600 de judecători, procurori și avocați au fost consolidate pentru a facilita aplicarea eficientă la nivel național a standardelor Convenției Europeane a Drepturilor Omului. Nu mai puțin important, programul a dezvoltat două strategii și planurile lor de acțiune în unele dintre cele mai problematice domenii ale sistemului penitenciar: privind îngrijirea sănătății mintale în penitenciare și combaterea violenței între prizonieri în penitenciare. Ambele documente au fost prezentate autorităților și așteptăm cu nerăbdare să fie aprobate și puse în aplicare.

Dacă mă întrebați despre abodările inovatoare în munca noastră, mă gândesc automat să modul de a lucra în contextul pandemiei COVID-19. Adaptarea la un format complet online a fost o provocare, deoarece programul nostru a prevăzut multe misiuni internaționale, vizite la închisori, întâlniri personale și multe evenimente de instruire. Probabil unul dintre cele mai bune exemple de creativitate și flexibilitate prezentate în cadrul programului nostru este legat de achiziționarea și livrarea unui set de echipamente medicale către toate cele 16 unități medicale ale închisorii și Spitalul Penitenciarului. Pentru a minimiza riscurile pentru sănătatea persoanelor implicate în instalarea echipamentului, am venit cu un format hibrid: verificarea echipamentului a avut loc online prin live streaming, fotografiere și interviuri.

Anul trecut, proiectul Dvs. a publicat un raport despre cercetarea privind aplicarea arestului preventiv în Republica Moldova. Pe termen lung, care este elementul sustenabilității acestei analize pentru reforma justiției penale în general și pentru instituțiile moldovenești în special?

Anastasia Saliuk: Într-adevăr, pentru a se asigura că politicile naționale, cadrul legal și practica sunt conforme cu standardele internaționale, Programul împreună cu partenerii naționali au evaluat compatibilitatea generală a aplicării arestului preventiv cu dreptul la libertate și securitate în Moldova. Concluzia principală a cercetării necesită mai multe acțiuni pentru protejarea drepturilor fundamentale ale omului: raportul spune că arestul preventiv a fost utilizat excesiv în Republica Moldova din cauza deficiențelor sistemice și a deficiențelor sistemului juridic, precum și a politicilor urmărite în mod deliberat de către autorități. Pentru a da curs recomandărilor, Programul a organizat o Școală de vară privind dreptul la libertate și securitate, precum și seminarii în cascadă pentru judecători, avocați și procurori. Școala a fost organizată într-un format de formare a formatorilor (ToT), ceea ce înseamnă că sistemul de justiție național este acum oferit cu formatori care își pot continua formarea colegilor cu privire la standardele internaționale de aplicare a detenției preventive.

Oficiul Avocatului Poporului și Mecanismul Național de Prevenire (MNP) joacă un rol crucial în prevenirea eficientă a încălcărilor drepturilor omului în cadrul sistemului de justiție penală. Programele și organismele Consiliului Europei subliniază întotdeauna importanța acestor organisme. Din experiența Dvs. de a lucra îndeaproape cu Oficiul Ombudsmanului, care ar trebui să fie cea mai reușită abordare pentru îmbunătățirea monitorizării externe și a implicării societății civile în ceea ce privește drepturile omului?

Anastasia Saliuk: Programul nostru are o istorie de lungă durată privind cooperarea cu Oficiul Ombudsmanului și Mecanismul Național de Prevenire din Republica Moldova, care include consolidarea capacităților, sprijin tehnic și îmbunătățirea vizibilității instituțiilor. Pentru noi a fost întotdeauna important să creăm platforme de dialog între diferite instituții pentru a construi sinergii și a promova cooperarea între actorii din domeniul justiției penale. În opinia mea, numai prin consolidarea acestor legături interne putem face o diferență pentru sistemul în ansamblu. În acest scop, în decembrie 2020 a fost organizată o conferință internațională privind drepturile omului, împreună cu instituția Ombudsmanului. Evenimentul a reunit peste 50 de participanți din partea autorităților naționale relevante și a actorilor internaționali pentru a discuta despre impactul Consiliului Europei și instrumentele sale asupra respectării drepturilor omului în Republica Moldova.

Aceasta și alte platforme similare asigură o mai bună implicare a societății civile în monitorizarea drepturilor omului. Având în vedere rolul principal al biroului Ombudsmanului în monitorizarea externă, programul nostru s-a concentrat în primul rând pe creșterea eficienței și rapidității Oficiului în procesarea și examinarea plângerilor privind încălcările drepturilor omului. Am dezvoltat un mecanism pentru examinarea și investigarea primară a acestor reclamații, care va îmbunătăți, de asemenea, capacitatea Oficiului de a acorda prioritate cazurilor urgente. MNP a primit sprijin suplimentar în dezvoltarea și monitorizarea punerii în aplicare a recomandărilor pentru prevenirea torturii și a relelor tratamente în urma vizitelor în locurile privării de libertate. Consolidarea capacității acestei instituții de a-și îndeplini mandatul se află la baza implicării societății civile în protecția drepturilor omului.

Persoanele private de libertate au dreptul la servicii medicale eficiente, în special în timp de pandemie. Cum a sprijinit Programul Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) în timpul crizei COVID-19 pentru a răspunde acestei nevoi primare?

Violeta Frunze: Programul a acordat o atenție sporită acestui domeniu, scopul de bază fiind sprijinirea ANP în atingerea acelorași standarde de îngrijire a sănătății ca și în comunitate. În acest sens, am abordat problema tridimensional, de la cadrului legal care reglementează acordarea asistenței medicale în penitenciare, până la creșterea nivelului de profesionalism a personalului medical, precum și îmbunătățirea condițiilor materiale din Secțiile de asistență medicală primară din penitenciare și din spitalul penitenciar.

Tratamentul etic și eficient al pacienților, respectarea drepturilor omului, controlul bolilor transmisibile și managementul calității în acordarea asistenței medicale în locurile de detenție au fost principiile directoare în activitățile desfășurate în acest domeniu. Aceste eforturi au coincis cu necesitatea de a lua măsuri urgente pentru a preveni răspândirea COVID-19 în închisori. Suntem mulțumiți că am putut susține administrația sistemului penitenciar și am reușit să furnizăm echipamente și dispozitive medicale de importanță vitală, precum puls oximetre portabile, glucometre, sterilizatoare, fotolii mobile cu înălțime reglabilă pentru colectarea sângelui și altele, inclusiv echipamente de protecție, termometre cu infraroșu și dezinfectanți. Acest proces a fost realizat într-o perioadă foarte scurtă în primăvara anului 2020 și în circumstanțe dificile de livrare a unor astfel de dispozitive în întreaga lume. Astfel, proiectul a echipat Secțiile de asistență medicală primară din toate cele 16 penitenciare și spitalul penitenciar cu echipamente medicale substanțiale și pe termen lung, evaluate la aproximativ 150.000 de euro.

Sistemul de probaţiune din Republica Moldova trece printr-o reorganizare. Care a fost contribuția componentei voastre în acest sens?

Violeta Frunze: Precum în fiecare domeniu al Programului, activitățile cu Serviciul de Probațiune (PS) au avut o abordare tridimensională, vizând (1) modernizarea cadrului legal și al statutului angajaților din sistem; (2) utilizarea eficientă a resurselor disponibile pentru o performanță organizațională îmbunătățită; și (3) consolidarea capacității Serviciului de Probațiune ca expert în schimbarea comportamentului infracțional, pentru o mai bună satisfacere a nevoilor și echilibrarea profilului beneficiarilor săi.

Serviciul de Probațiune a beneficiat de evaluări și recomandări pentru îmbunătățirea programelor probaționale curente și a activității de reintegrare; precum și pentru instituirea unui sistem intern de formare și dezvoltare profesională. Au fost create și instruite două grupuri de formatori pentru două domenii esențiale de intervenție precum ”Intervievarea motivațională” și elaborarea referatelor presentințiale. O atenție deosebită a fost acordată consolidării cooperării dintre penitenciare și probațiune, inclusiv prin testarea în comun a unui instrument de evaluare a riscurilor și necesităților, pentru etapa de pregătire a deținuților pentru liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen (în comunitate). Toate aceste eforturi au fost îndreptate spre susținerea Inspectoratului Național de Probațiune în atingerea unei prezențe mai puternice în sistemul de justiție penală al Republicii Moldova și consolidarea capacității acestuia la toate nivelurile.

În opinia dumneavoastră, cum poate fi asigurată trecerea de la o abordare punitivă la una de reabilitare? Câți ani sunt necesari, din perspectiva altor țări și a experiențelor internaționale, pentru a vedea schimbarea comportamentală?

Violeta Frunze: Trecerea de la o abordare punitivă la o abordare de reabilitare este un drum lung care, pe lângă altele, necesită stabilitate politică și economică într-o anumită țară. În alte jurisdicții, existența unei culturi de reabilitare în penitenciare și probațiune este o precondiție pentru reușita oricărei intervenții de schimbare a comportamentului. Deci, putem spune că trecerea nu "se întâmplă", aceasta poate fi doar cultivată într-un mediu favorabil.

Într-un mediu cu un nivel anume de rezistență, rigiditate și imprevizibilitate, se va opta pentru pași mici, abordând problema atât de sus în jos, cât și de jos în sus. Metodele pe care Programul le-a aplicat în lucrul cu penitenciarele și probațiunea diferă de oricare altele, prin simplul fapt că au avut la bază rezultatele Misiunii Norvegiene de Experţi pentru Promovarea Supremaţiei Legii în Moldova (NORLAM), care a activat în perioada 2007 - 2017, și expertiza unică a Consiliului Europei în promovarea tratamentului uman al infractorilor, a condițiilor adecvate de detenție și a sancțiunilor și măsurilor penale eficiente, atât din punct de vedere social cât și de reabilitare. Aceste elemente au fost cu succes combinate în Programul pe care l-am implementat în ultimii 3 ani, pentru a aduce sistemul penitenciar și cel al probațiunii din Republica Moldova mai aproape de standardele internaționale și europene, și cele mai bune practici în reabilitarea infractorilor.