Romii din Republica Moldova
Mecanisme guvernamentale si neguvernamentale de elaborate a unei strategii naţionale comprehensive de imbunatatire a situatiei romilor.

Ciprian Necula,
Expert Consiliul Europei

Introducere

Situiatia romilor din Europa a determinat mai multe organizatii internationale sa initieze dezbateri, sa identifice posibile solutii si sa initieze actiuni care sa contribuie la egalizarea sanselor romilor in societatile europene. Consiliul Europei1, printr-o diviziune speciala si prin formarea unui grup de specialisti pe problemele romilor contribuie prin recomandarile sale si actiunile initiate in diverse state membre la imbunatatirea situatiei romilor.

In cadrul Pactului de Stabilitate pentru Sud-Estul Europei, Consiliul Europei, a decis implementarea unui program de asistare a autoritatilor din Republica Moldova pentru realizarea unei strategii guvernamentale pentru imbunatatirea situatiei Romilor din Moldova, metoda experimentata anterior si in alte state din regiune, dar si din Europa occidentala.

Republica Moldova a raspuns pozitiv apelului Consiliului Europei, mai ales ca in anul 2001, Guvernul Republicii Moldova, a emis hotararea de guvern nr.1312, prin care se prevedea “acordarea unei atentii speciale etnie tiganilor din Moldova” (vezi anexa). Astfel, Consiliul Europei a dezvoltat o relatie parteneriala cu Departamentul pentru Relatii Interetnice3, iar in perioada de implementare a programului au realizat o serie de conferinte si mese rotunde. De asemenea, doi membrii ai Departamentului pentru Relatii Interetnice, doi ai societatii civile rome, dar si alti reprezentanti ai altor autoritati din Moldova au participat la un schimb de experienta in Croatia, un stat care experimentase deja elaborarea unei strategii guvernamentale.

La mijlocul anului 2003, Consiliul Europei in parteneriat Departamentul pentru Relatii Interetnice au organizat prima conferinta nationala4 pentru pregatirea procesului de elaborare a strategiei nationale pentru imbunatatirea situatiei Romilor din Moldova. La conferinta au participat reprezentanti ai ministerelor de resort din Moldova, autoritati locale si organizatii neguvernamentale ale romilor din aceasta tara. In urma mesei rotunde, autoritatile participante si-au exprimat interesul pentru elaborarea unei strategii de imbunatarire a situatiei romilor, iar organizatiile civice ale romilor s-au organizat intr-o entitate numita Grupul de Negociere al Romilor (GNR). Aceasta entitate avea rolul sa conlucreze cu ministerele de resort ale Moldovei pentru elaborarea unui strategii comprehensive de imbunatatire a situatiei romilor. Strategia, in 2003, s-a definit in cadrul conferintei ca un plan de masuri comprehensiv pe termen mediu si lung de incluziune sociala a romilor, eliminarea discriminarii din toate domeniile vietii publice si participarea romilor la procesul decizional. De asemenea, bugetarea tuturor activitatilor prevazute in planul strategic de masuri reprezinta o parte extrem de importanta pentru eficienta transpunerii strategiei nationale in realitate.

Pentru identificarea problemelor majore cu care se confrunta romii din Moldova, Consiliul Europei a angajat doi experti pentru a asista autoritatile si organizatiile neguvernamentale ale romilor. Ciprian Necula, a avut rolul de a asista autoritatile si organizatiile romilor in procesul de elaborare a strategiei nationale, iar Mariana Buceanu a avut rolul de a organiza o serie de traininguri si de a consulta autoritatile specializate in domeniul sanatatii. Expertii au participat la toate evenimentele organizate de Consiliul Europei in ceea ce priveste romii in Moldova , si totodata, au organizat mai multe vizite de documentare.

In 2004 a avut loc o masa rotunda5 de evaluare a eforturilor depuse in elaborarea strategiei national pentru Romi. Pentru acest eveniment au fost invitati sa participe si experti din Romānia si Polonia ai Consiliului Europei. Acestia au avut rolul de a prezenta metodologia si etapele realizarii strategiilor guvernamentale pentru romi in statele mai sus mentionate. La aceasta intalnire atat Grupul de Negociere al Romilor, cat si autoritatile participante au propus unele masuri care sa fie cuprinse in strategia nationala pentru romi. Tot in cadrul intalnirii, reprezentantii Departamentului pentru Relatii Interetnice (organizatorii mesei rotunde, cu finantarea Consiliului Europei) au prezentat unele propuneri, inclusiv schimbarea termenului de ”strategie nationala” in ”plan national de actiune”. Astfel, din vara anului 2004, in Republica Moldova ne vom referi la plan national de actiune, dar care nu inseamana mai putin decat o strategie nationala de imbunatatire a situatiei romilor.

Romii din Moldova, au beneficiat si de un training6 organizat de Consiliul Europei in domeniul comunicarii publice si negocierii. Trainerii au fost Valeriu Nicolae, director executiv al Biroului European de Informare al Romilor (EIRO) si Ciprian Necula, expert Consiliul Europei. Trainingul a avut ca scop cresterea capacitatii de comunicare si negociere, elemente cheie in elaborarea planului de actiune pentru romi, a organizatiilor romilor.

Departamentul pentru Relatii Interetnice a reprezentat institutia cheie in elaborarea planului de actiune pentru Romi. Desi in cadrul institutiei nu este angajata nici o persoana apartinand etniei romilor care sa propuna actiuni si sa fie un bun cunoscator al problematicii romilor, pe langa departament sunt acreditate o serie de organizatii ale romilor care au rolul de a consilia DRI privind politicile sale fata de romi, dar si de a beneficia de asistenta guvernamentala in managementul organizatiilor. Cu exceptia unor manifestari culturale (ziua etniilor, ziua internationala a romilor etc.), nu sunt indentificate cooperari care sa transpuna in practica masurile prevazute in HG 131/2001 sau alte masuri care sa contribuie la imbunatatirea situatiei romilor. Cu toate aceste, DRI a cooperat excelent cu reprezentantii Consiliului Europei, registrand pasi majori in intelegerea probelmaticii romilor si in acordarea «unei atentii speciale» de la elaborarea HG 131/2001 si pana in prezent.

Un alt factor important care a contribuit la starea actuala a situatie romilor din Moldova o reprezinta societatea civila roma din Moldova. Organizatiile neguvernamentale ale romilor din Republica Moldova sunt, in general, slab coordonate, fara experienta de lucru, cu un management defectuos si cele mai multe dintre ele inactive. Totodata, fenomenul persoana-ONG este larg raspandit printre organizatiile neguvernamentale ale romilor, de foarte multe ori infiintarea unui ONG reprezentand un titlu onorific pentru membri fondatori.
Acest fapt a creat imposibilitatea organizatiilor romilor a atrage finantari pentru implementarea de proiecte la nivel national , si mai ales, local. Printre organizatiile neguvernamentale din Republica Moldova pot fi mentionate Juvlia Romania, Tarna Rom si Asociatia Studentilor Romi cu activitati coerente si capacitate de redactare de proicte si participare la competitii de finantare.
Formarea Grupului de Negociere al Romilor avea menirea de a asocia organizatiile romilor cu experienta si pe cele inactive (dar singurele infiintate in localitatile in care sunt inregistrate ; cunoscatoare a problemelor romilor de la nivel loca) pentru a participa efectiv la elaborarea planului de masuri pentru imbunatatirea situatiei romilor7.

Masa rotunda din 2003 s-a dovedit extrem de importanta pentru cooperarea dintre autoritatea guvernamentala competenta si organizatiile romilor. Formarea GNR-ului de catre romi si acordarea de sprijn logistic (sediu etc), dar si recunoasterea ca entitate a romilor de catre Departamentul pentru Relatii Interetnice a creat premisele elaborarii unei strategii nationale comprehensive pentru imbunatatirea situatiei romilor, eficiente si care sa raspunda nevoilor reale ale romilor.

Multumim pentru sprijinul acordat in vizitele de documentare ale expertilor Consiliului Europei atat reprezentantilor organizatiilor neguvernamentale ale romilor, in special Nicolae Radita, Marin Ala, Artur Cerari, Nicolae Arapu, cat si reprezentantulor autoritatilor publice centrale si locale, in special Vera Petuhov si Olga Goncearova si reprezentantilor societatii civile moldovenesti, in special Stefan Uratu, Viorel Ursu si Serghei Ostaf.

Romii in Republica Moldova

a. Date demografice
Conform recensamantului din 1989 (ultimul care ofera date demografice si pe criteriul etnic), in Moldova au fost identificate 11.800 de persoane de etnie Roma. Ca si in alte state europene exista o discrepanta majora intre datele oficiale si cele estimate in privinta romilor. Mai multe organizatii neguvernamentale din Moldova estimeaza numarul romilor aproximativ 100.000 de persoane. Neoficial, Departamentul pentru Relatii Interetnice a organizat o statistica privind numarul romilor in anul 2003, ocazie cu care a fost stabilit neoficial un numar de aproximativ 20.000 de persoane apartinand minoritatii romilor.

Autoritatile Republicii Moldovei au organizat in octombrie 2004 un nou recensamant. Datele statistice pe criteriul etnic nu sunt inca publice. In Republica Moldova, la nivel oficial romii sunt identificati ca tigani.

Intr-o abordare estimtiva, bazata pe vizitele de documentare, consideram ca cea mai mare concentrare de romi din Republica Moldova se afla in nord. Totodata, estimativ, consideram ca problemele economice si implicit cele sociale au afectat cu precadere, in cazul romilor, partea centrala si de sud a republicii. Oricum, datele oficiale din 1989 sunt singurele date oficiale la care ne putem referi intr-o abordare stiintifica, dar nu putem ignora realitatile demonstrate , si totodata, irelevanta actuala a recensamantului din 1989.

b. Comunitatile romilor din Moldova
In Moldova sunt identificate cateva sub-grupuri majore de romi. Ursari, ciurari, fierari, lautari si alte sug-grupuri derivate. Diferentele nu sunt seminficative la nivel cultural-traditional, probabil din cauza procesului de asimilare la care romii au fost supusi in perioada Uniunii Sovietice.

Cei mai multi dintre romii moldoveni cunosc si folosesc limba romani. In functie de sub-grupul de romi pot fi identificate diferente minore de dialect, dar nu semnificative.

In cele mai multe situatii romii locuiesc compact, dar exista si situatii, precum marile orase ale Moldovei, in care romii locuiesc dispersat. Interactiunea dintre comunitatile de romi si cele majoritare sunt, in general, limitate in mediu rural. Satele in care romii locuiesc, in proportie mare, sunt marginale , si in unele cazuri (ex. Schinoasa), izolate. In general, satele romilor sunt arondate unitatii administrativ teritoriale vecine. In mediu urban, romii locuiesc dispersati, dar sunt si cazuri (Soroca) cand acestia locuiesc compact.

c. Societatea civila a romilor din Republica Moldova

La sfarsitul anilor `90 si inceputul anilor 2000 au fost infiintate mai multe organizatii neguvernamentale cu misiunea declarata de a contribui la imbunatatirea situatiei romilor. Prima organizatie recunoscuta de autoritatile republicii Moldova a fost asociatia «Romii Moldovei », institutie acreditata pe langa Departamentul pentru Relatii Interetnice si condusa de domnul Pavel Andreicenco. Romii Moldovei s-a axat cu precadere pe activitati culturale, dar a organizat si primul congres national al romilor din Moldova (2002). Odata cu decesul domului Andreicenco activitatile organizatiei au fost intrerupte.
O parte din liderii traditionali, dar si intelectuali romi au infiintat organizatii neguvernamentale. Temele dominante din misiunea acestor organizatii sunt culturale si economice. Mostenirea organizatorica a Uniunii Sovietice se resfrange si asupra metodei de organizare a asociatiilor romilor. In general, liderul organizatiei este insotit ocazional de alte persoane, ceea ce demonstreaza potentialul de gestionare a unor programe coerente si comprehensive. Totodata, conducerea formala a unei organizatii neguvernamentale reprezinta si un titlu onorific pentru cei mai multi dintre reprezentantii societatii civile roma si confera o autoritate in dialogul cu alti cetateni si uneori cu autoritati publice.
Odata cu formarea Grupului de Negociere al Romilor din Republica Moldova a fost lansat un mesaj public evident privind intentiile organizatiilor romilor din Moldova, in ceea ce priveste elaborarea unor masuri eficiente care sa contribuie la o situatie mai buna a romilor din Moldova.

Grupul de Negociere al Romilor si-a incheiat mandatul inainte de definitivarea misiunii sale, asociatiile romilor considerand ca o asociere formala (inregistrata la autoritati) si un lider unic reprezinta o varianta de lucru mai eficienta. Astfel, la sfrsitul anului 2004 s-au facut eforturi pentru infiintarea Aliantei Unite a Romilor (AUR)8. Din alianta fac parte mai multe organizatii neguvernamentale ale romilor din Moldova. Totodata, mai multe organizatii GNR nu au dorit aceasta asociere, motiv pentru care nu au aderat la AUR, ceea ce a creat o divizare a organizatiilor romilor din Moldova.

d. Participarea politica a romilor din Moldova
Participarea electorala a romilor din Moldova este practic inexistenta. Datorita legilsatiei electorale si a formarii partidelor politice, romii se alfa in imposibilitatea de a forma un partid politic care sa le reprezinte interesele. Exceptie fac unii candidati romi pe listele partidelor politice importante din Moldova, de obicei pe pozitii neeligibile pentru alegerile parlamentare si partu romi alesi in consiliile locale in 2003.
Totodata, atat in campania electorala pentru alegerile locale din 2003, cat si in cea pentru alegerile parlamentare din 2005 nu a existat nici o referire la minoritatea romilor in platormele competitorilor electorali.

e. Problemele sociale cu care se confrunta Romii din Moldova

Statistic, Moldova este unul dintre cele mai sarace state din Europa9. Deficienata economica a statului s-a resfrans si asupra minoritatii romilor, intr-o forma sau alta. Transformarile economico-sociale petrecute in Moldova din perioada sovietica i-au privit si pe romi. Etatizarea economiei, procesul de industrializare si urbanizare, transformarea satului prin colectivizare, politica de “omogenizare” sociala, toate in mod firesc si-au pus ampreta asupra “evolutiei” romilor in acesti ani.

Din acest punct de vedere poate fi observata o diferenta economica majora intre romii din Schinoasa sau Ursari, comunitati extrem de sarace, fara nici o utilitate (cu exceptia curentului electric – dar nu in toate cazurile), cu o rata de somaj ridicata, fara unitati scolare sau sanitare etc si intre romii din Soroca sau Otaci, care traiesc in comunitati compacte vizibil bine conturate economic. Semi-nomadismului economic pe care romii din aceste orase il practica, se pare ca, a contribuit la bunastarea lor, dar si a comunitatilor din care ei fac parte.

Paradoxal, in Republica Moldova exista grupuri de romi foarte diverse in ceea ce priveste situatia economica. Se pare ca nu saracia este principala problema a romilor, care de bine de rau s-au descurcat in toate perioadele istorice din Moldova, ci discrminiarea multi-seculara la care au fost supusi aduce cele mai mari prejudicii acestei minoritati, a afirmat Domnul Nicolae Radita, presedintele Asociatiei Studentilor Romi din Republica Moldova.

Desi nedocumentat, discriminarea indreptata importriva romilor atat la nivel social (individual), cat si la nivel institutional este mentioanta ca o problema stringenta a romilor din Moldova in viziunea tuturor organizatiile romilor, dar si a societatii civile (organizatiile de drepturile omului). Cele mai multe organizatii ale romilor argumenteaza discriminarea actuala prin fapte/evenimente minore (nu la scala larga) si o justifiva istoric. „In istoria republicii Moldova romii au aparut initial ca robi, statut similar sclavilor. Astfel, stapanul (care putea fi liderul provinciei, Biserica ortodoxa si boierii) avea drept deplin asupra vietii robului. Efectele perioadei de robie pot fi observate si azi printre noi. Multi moldoveni considera romii inferiori si actioneaza ca atare…” a afirmat istoricul rom Nicolae Arapu. .
Un singur caz de viloenta de masa a fost raportat pana in prezent in Soroca, ani `70, cand romii au fost atacati de populatia majoritara.

La nivel institutional, organiztiile romilor dar si alti actori sociali sustin ca politia (Ministerul Afacerilor Interne) practica o discriminare vizibila. Acestia recurg la violente si arestari nejustificate ale romilor (cu scopul de a justifica rezolvarea cazurilor inregistrate privind unele infractiuni, de obicei minore), bazandu-se pe lipsa de informatii a indivizilor romi privind legislatia si mecanismele justitiei.

Totodata, au fost raportate numeroase cazuri in care medici sau personal medical, refuzau tratarea cetatenilor moldoveni de etnie roma din diverse motive. Reprezentantii romilor afirma ca motivul principal este stereotipul fata de romi , si totodata, potentialul economic scazut al romilor.

Si criteriile de angajare la mai multe firme private, dar si in cadrul institutiilor de stat reprezinta o posibila discriminare mentionata de liderii romilor.
Cu alte cuvinte, discriminarea este prezenta, nedocumentata , si de cele mai multe ori, greu de probat. Un singur raport a fost elaborat de catre Serghei Ostaf (CREDO) privind discriminarea romilor in Republica Moldova, document care nu este inca public.

f. Scolarizarea romilor
In toate situatiile, autoritatile moldovenesti, organizatiile neguvernamentale ale romilor, sociologi si lideri de opinie au identificat ca principala problema a romilor, si sursa principa a situatiei prezente, nivelul slab de instruire scolara.
In etapa gimnaziala, conform datelor statice, in anul 1997 - 0.7% copii romi nu au fost scolarizati; in anul 1998 - 0.9% nescolarizati; iar in ani 1999-2000 din 5054 copii nescolarizati 224 sint romi. La inceputul anului de invatamint 2002-2003 in Republica Moldova au ramas nescolarizati aproximativ 6 mii de copii, dintre care peste 100 sint romi.
Participarea scazuta a copiilor romi la scoala este justificata de catre liderii romilor fie prin discriminarea continua a romilor in Moldova, fie prin nivelul precar din punct de vedere economic a familiilor de romi.

Astfel, mentioanam motivele cel mai des intalnite in opinia liderilor romilor:

Ca o masura speciala, pentru a creea o elita in randul minoritatii romilor, Ministerul Educatiei din Republica Moldova a decis alocarea unor locuri speciale la toate universitatile, cu/fara taxa de scolarizare. Criteriile prin care o persoana este identificata ca fiind rom sunt incerte si ambiguue, chiar si pentru reprezentantii Ministerului Educatiei. Astfel, aceste locuri pot fi accesate de oricine, apartenenta etnica, criteriu pentru care s-au alocat aceste locuri, fiind subiectiv stabilita si imposibil de demonstrat.
Masurile afirmative nu se aplica si la nivel liceal.

f. Imaginea romilor in presa moldoveneasca

Presea reprezinta un factor extrem de important pentru a masura dinamica sociala. Este un formator de opinie constant, dar si o oglinda a societatii. Printre putinele materiale jurnalistice care apar despre romi in presa moldoveneasca se pot regasi reportaje sau stiri, cu precadere, negative.
Etnia infractorilor este publicata in presa doar in cazul infractorilor romi. Se pare ca principalul responsabil pentru aceasta situatie este chiar ministerul afacerilor interne care publica in comunicatele de presa oficiale sau in buletinele informative apartenenta etnica a infractorilor romi.
Postul public de radio si de televiziune aloca spatiul lunar pentru realizarea unor emisiuni cu si despre romii din Moldova.
Comunitatea jurnalistilor din Republica Moldova nu are un cod deontologic in care sa fie argumentata eliminarea stereotipurilor si prejudecatiilor proprii din materialele de presa fata de o etnie. De asemenea, lipsa unei comunicari coerente cu presa a organizatiilor romilor contribuie deplin la o imagine negativa a romilor in presa moldoveneasca.

Concluzii

Specificul romilor din Republica Moldova impun masuri speciale. Simplul transfer al unor solutii identificate in alte state in cazul romilor, sunt greu aplicabile, daca nu chiar imposibile in Moldova.

Organizatiile romilor din Republica Moldova, asa cum aratam, sunt slab dezvoltate. Managementul precar, capacitatea mica de absortie financiara si interesele personale a unor lideri ai societatii civile roma din Moldova provoaca o lipsa a interesului public fata de problema romilor, motiv pentru care autoritatile moldovenesti nu pot elabora si implementa masuri comprehensive de imbunatatire a situatiei romilor. De asemenea, experienta pozitiva a ONG-urilor romilor in managementul unor probleme punctuale ale comunitatii pe care o reprezinta, din cauza lipsei de transparenta, nu pot fi preluate si multiplicate de autoritatile abilitate. Nici o organizatie neguvernamentala din Republica Moldova nu publica un buletin informativ sau o alta forma de comunicare publica cu privire la activitatile implementate cu succes.

Totodata, autoritatile moldovenesti, aparent intersate in probalematica romilor, accepta greu ideea unor masuri speciale pentru romi. Motiv pentru care, transpunerea masurilor declarative din 2001 in practica nu exista. In cadrul institutiei care se ocupa de implementarea masurilor in domeniu probematicii minoritatilor nationale nu exista un expert in problematica romilor, desi Guvernul prin hotararea 31/2001 a recunoscut problemele speciale cu care aceasta minoritate nationala se confrunta si nevoia implementarii unor masuri, tot speciale, pentru imbunatatirea situatiei romilor.

Din pacate, absenta datelor statistice, a studiilor de specialitate si a specilistilor in domeniul minoritatilor nationale in Republica Moldova nu permit o abortare stiintifica a problematicii romilor. Din acest motiv, imagine generala despre minoritatea romilor din Moldova este distorisonata si imposibil de apreciat cu exactitate problemele in detaliu a acestei comunitati. Cu toate acestea, in perioada de documentare am obserat unele probleme stringente care trebuie abordate atat de autoriatile moldovenesti, cat si de organizatiile neguvernamentale. Problema discriminarii; problema educatiei; problema sanatatii; problema participarii publice (administrativ si politic); problema conditiilor de locuit si a infrastructurii comunitatilor de romi; problema somajului si a indivizilor necalificati; problema cooperarii dintre autoritati si organizatii de romi; problema eficientei societatii civile roma; problema imaginii romilor si a comunicarii publice; problema conservarii culturale , si mai ales, problema abordarii formale, ineficiente si distorsionate a problematicii romilor.

Consideram ca imbunatatirea situatiei romilor este posibila numai in conditia unei cooperari eficiente intre toti actorii publici implicati in acest proce, inclusiv societatea civila. Nu de putine ori am observat o participare numeroasa a autoritatilor moldovenesti si a organizatiilor romilor la seminarii, dezbateri, conferinte etc., ceea ce reprezinta un element pozitiv, dar nu am observat inca o cooperare activa si eficienta intre aceste doua structuri sociale.

Totodata, abordarea problematicii romilor fara o informare coerenta despre situatia de facto a romilor din Moldova nu duce decat la o abordare formala si declarativa. Bugetul, un factor extrem de important ce determina mecanismele implementarii oricarei strategii guvernamentale a lipsit pana acum in cazul romilor;

Cooperarea preferentiala, formala, a autoritatilor moldovenesti cu organizatii „acreditate” pe langa Departamentul pentru Relatii Interetnice contribuie deplin la o divizare ineficienta a organizatiilor romilor din Moldova.

Consideram ca problemele cu care se confrunta populatia de romi din Republica Moldova nu necesita numai o abordare administrativa/executiva, ci si una politica. Din pacate, pe agenda partidelor politice parlamentare din Republica Moldova nu exista inca problema romilor. Cu exceptia unor parlamentari care au participat la seminariile organizate privind problematica romilor si hotararea guvernamentala 131/2001 nu au mai existat acte care sa demonstreze o vointa politica in acest sens.

„Romii din Moldova trebuie tratati egal ca orice alt cetatean al acestui stat” este o expresie pe care am intalnit-o des pe buzele mai multor actori sociali si politici din Republica Moldova, afirmatie cu care am fost intodeauna de acord, cu mentiunea ca romii se afla intr-o situatie speciala, inegala pe parcursul istoric, ceea ce presupune o interventie comprehensiva si elaborarea unei strategii eficiente, multilaterale si care sa raspunda problemelor reale ale acestei comunitati.

Recomandari:

1 Mai multe informatii la http://www.coe.int/T/E/Social_Cohesion/Roma_travellers/

2 Vezi anexa – hotararea de guvern 131/2001 privind acordarea unei atentii special tiganilor din Republica Moldova

3 Mai multe info la http://www.dri.moldova.md/oDepartamentru/Zakonodatelistvo/spisok.htm

4 Vezi lista participantilor si agenda intalnirii

5 Vezi lista participantilor si agenda intalnirii

6 Vezi lista participantilor si agenda trainingului

7 Vezi anexa – actul de constituire a GNR si componenta GNR

8 Vezi anexa – lista organizatiilor membere AUR

9 Conform raporului Recesiunea, Recuperarea si Saraci in Moldova al Banicii Mondiale. Mai multe informatii la http://siteresources.worldbank.org/INTMOLDOVA/Resources/PAro.pdf