CONSILIUL EUROPEI
COMITETUL MINIŞTRILOR
Recomandarea Rec (2001) 17
referitoare la īmbunătăţirea situaţiei economice
şi a ocupării forţei de muncă īn rāndul romilor/ţiganilor şi al călătorilor īn Europa

(adoptată de Comitetul Miniştrilor, la 27 noiembrie 2001,
la cea de-a 774-a īntālnire a Delegaţilor Miniştrilor)

Comitetul Miniştrilor, conform articolului 15 b al statutului Consiliului Europei,

Avānd īn vedere că scopul Consiliului Europei constă īn asigurarea unei unităţi mai strānse īntre membrii săi şi că acest scop va fi atins, īn special, printr-o acţiune comună īn sfera coeziunii sociale;

Recunoscānd că grupuri mari de romi/ţigani şi călători īn Europa suferă din cauza efectelor neangajării şi sărăciei īndelungate, ceea ce ar putea constitui o ameninţare la adresa coeziunii sociale din statele membre;

Luānd īn considerare că persistentele probleme ale sărăciei şi şomajului sunt rezultate ca urmare a discriminării şi excluderii sociale a romilor/ţiganilor şi călătorilor şi sunt strāns legate de problema locuirii, educaţiei, pregătirii profesionale şi a sănătăţii;

Recunoscānd că piaţa muncii nu va oferi īn viitorul apropiat multe oportunităţi de angajare a romilor/ţiganilor şi călătorilor, dacă nu vor exista măsuri pro-active;

Considerānd că problemele economice ale romilor/ţiganilor şi călătorilor vor putea fi depăşite numai atunci cānd statele membre vor considera că oportunităţile egale reprezintă o prioritate a politicii din domeniul accesului la piaţa muncii şi al activităţilor generatoare de venit;

Reamintind că politicile care se referă la problemele romilor/ţiganilor şi călătorilor īn domeniul ocupării forţei de muncă şi al activităţilor economice trebuie să fie cuprinzătoare, să se bazeze pe cunoaşterea faptului că ocuparea forţei de muncă este legată şi de alţi factori, şi anume de cei educativi, de pregătire profesională, de locuire şi de luptă īmpotriva rasismului şi discriminării;

Reamintind diversitatea culturală a grupelor de romi/ţigani şi călători prezenţi īn Europa şi faptul că această diversitate trebuie valorizată şi īncurajată la nivel naţional şi local;

Reamintind că acţiunile şi iniţiativele locale trebuie să fie prioritare;

Reamintind că drepturile sociale fac parte integrantă din drepturile omului, conform Cartei sociale europene revizuite;

Reamintind Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale (STE nr. 157);

Reamintind Recomandarea R (2000)4 a Comitetului Miniştrilor către statele membre privind educaţia copiilor romi/ţigani din Europa;

Reamintind Recomandările 563 (1969) şi 1203 (1993) ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei īn care se menţionează necesităţile romilor/ţiganilor din Europa īn domeniul educaţiei;

Reamintind Rezoluţiile 125 (1981), 16 (1995) şi 249 (1993) cāt şi Recomandarea 11 (1995) a Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale din Europa privind situaţia romilor/ţiganilor īn Europa;

Reamintind Recomandarea de politică generală nr. 3 a Comisiei europene īmpotriva rasismului faţă de romi/ţigani īn Europa;

Reamintind publicarea cărţii: Ţigani şi călători (1985), adusă la zi īn 1994: Romi, ţigani şi călători (editura Consiliului Europei);

Luānd īn considerare documentul pregătit de Grupul de specialişti privind romii/ţiganii intitulat “Problemele economice şi de ocupare a forţei de muncă a romilor/ţiganilor īn Europa” [MG-S-ROM(99)5rev2];

Reamintind “Memorandumul Consiliului Europei privind formarea şi orientarea profesională a personalului serviciilor de ocupare a forţei de muncă din comunităţile etnice defavorizate” adoptat de Comitetul european privind migraţiile;

Recomandă ca guvernele statelor membre, īn cadrul aplicării politicilor lor de ameliorare a situaţiei economice şi a ocupării forţei de muncă a romilor/ţiganilor şi călătorilor:

să se bazeze pe principiile expuse īn anexa prezentei recomandări;
să aducă prezenta recomandare prin mijloace adecvate la cunoştinţa serviciilor publice īn cauză din respectivele ţări.

Anexă

Principiile directoare ale politicilor economice şi de ocupare a forţei de muncă referitoare la romi/ţigani şi călători īn Europa

I. Principii generale:

Comunităţile şi organizaţiile de romi/ţigani trebuie să se implice pe deplin īn procesele de alcătuire, implementare şi monitorizare a programelor şi politicilor care urmăresc īmbunătăţirea situaţiei lor economice şi a ocupării forţei de muncă.

Guvernele trebuie să susţină pe deplin consolidarea şi dezvoltarea potenţialului comunităţilor de romi/ţigani pentru a īmbunătăţi situaţia lor economică şi de pe piaţa muncii.

Guvernele trebuie să promoveze pe termen lung politicile economice şi de ocupare a forţei de muncă īn favoarea romilor/ţiganilor.

Autorităţile centrale, regionale şi locale trebuie să dezvolte structuri şi metode flexibile, īmpreună cu strategii de comunicare adaptate la diversele situaţii ale comunităţilor de romi/ţigani.

Pentru a promova sinergiile şi parteneriatele locale, accentul trebuie pus pe necesitatea consolidării coordonării autorităţilor naţionale cu autorităţile locale īn cauză şi a organizaţiilor de romi cu cele care lucrează īn favoarea romilor. Mai mult, programele organizaţiilor internaţionale consacrate romilor/ţiganilor trebuie să asigure eficacitatea cooperării şi a parteneriatelor la nivel naţional şi local.

Strategiile de dezvoltare regionale trebuie să conţină principii şi obiective clare şi specifice, care să vizeze comunităţile de romi/ţigani.

Eficacitatea dispoziţiilor legislative de luptă īmpotriva discriminării ar trebui īntărită, fără a se pierde din vedere că discriminarea cu care se confruntă romii este atāt directă cāt şi indirectă. De aceea, trebuie susţinute ONG-urile care oferă asistenţă juridică romilor/ţiganilor.

Īn cadrul luptei īmpotriva discriminării, ar trebui organizate campanii de sensibilizare privind drepturile tuturor solicitanţilor de locuri de muncă de a avea acces egal la piaţa muncii.

Eficacitatea legilor care vizează lupta īmpotriva discriminării trebuie īntărită prin plasarea sarcinii probei asupra persoanei acuzată de discriminare.

Culegerea informaţiilor despre piaţa munci, acolo unde este legal autorizată, trebuie să respecte pe deplin dispoziţiile Convenţiei europene pentru protecţia persoanelor faţă de tratamentul automatizat al datelor cu caracter personal (STE nr. 108) pentru a evita orice discriminare şi excludere suplimentară.

Autorităţile trebuie să recunoască şi să legitimeze activităţile economice īntreprinse de romi/ţigani, cāt şi contribuţia lor la crearea de venituri.

II. Politicile din domeniul forţei de muncă şi accesul la piaţa muncii

Guvernele trebuie să promoveze egalitatea şanselor pentru romi/ţigani īn ce priveşte accesul la piaţa muncii īn special prin aplicarea unor politici nediscriminatorii īn cadrul serviciilor naţionale de ocupare a forţei de muncă.

Atunci cānd există, planurile naţionale de ocupare a forţei de muncă trebuie să ţină īn mod special cont de problemele romilor/ţiganilor de pe piaţa muncii şi să cuprindă măsuri specifice care să vizeze ameliorarea situaţiei lor.

Funcţia publică centrală, regională şi locală trebuie să reflecte īn compoziţia sa structura populaţiei pe care aceasta o deserveşte, cuprinzānd astfel şi romi/ţigani.

De aceea trebuie promovată angajarea romilor/ţiganilor la toate nivelurile sectorului public şi trebuie stabilite parteneriate locale cu romii/ţiganii, oferindu-le cursuri de pregătire pentru angajare. Dacă este necesar, trebuie elaborate strategii de ameliorare a capacităţii romilor/ţiganilor de a ocupa locuri de muncă, prin predarea competenţelor de bază.

Autorităţile locale şi centrale trebuie să-şi exercite puterea īn sensul atingerii unui obiectiv similar īn sectorul privat, de exemplu prin intermediul unor măsuri luate īn favoarea unei politici de ocupare a forţei de muncă, acordāndu-se o micşorare a impozitelor acelor īntreprinderi private care oferă locuri de muncă romilor/ţiganilor.

Un efort special trebuie făcut pentru a se oferi femeilor rome/ţigăncilor posibilitatea accesului la un loc de muncă şi posibilitatea să īntreprindă acţiuni generatoare de venituri care să le intereseze.

III. Activităţi generatoare de venituri

Guvernele trebuie să suprime obstacolele din calea creării micilor īntreprinderi pentru a permite dezvoltarea īntreprinderilor familiale sau de mici dimensiuni ale romilor/ţiganilor.

Guvernele trebuie să creeze, de asemenea, un cadru juridic pentru organizaţiile cu obiect de activitate īn domeniul social care, deseori sunt īn măsură să permită grupurilor excluse să acceadă la piaţa muncii şi să se integreze economic.

Dezvoltarea activităţilor generatoare de venituri pentru romi/ţigani trebuie realizată prin următoarele mijloace: parteneriate īntre ONG-uri Roma şi non Roma, conceperea de politici şi programe pe baza iniţiativelor venite de la cei interesaţi, participarea largă a tuturor părţilor implicate, cooperarea īntre Roma şi non Roma, conştientizarea raporturilor īntre femei şi bărbaţi, responsabilizare şi transparenţă.

Administraţiile şi guvernele centrale şi locale trebuie să identifice activităţile generatoare de venituri pentru romi/ţigani din domeniul serviciilor şi al producţiei (īn special turism, activităţi de recreere, cultură, transport, amenajarea mediului, noile metode de reciclare şi eliminarea deşeurilor, agricultură şi creşterea animalelor etc.).

Guvernele trebuie să susţină crearea unor structuri intermediare pentru iniţiativele luate la nivel local prin oferirea de asistenţă pentru cercetarea şi evaluarea resurselor şi necesităţilor locale, pentru dezvoltarea proiectelor şi gestionarea iniţiativelor comerciale.

Autorităţile trebuie să īncurajeze serviciile publice să semneze contracte de prestări servicii cu firmele romilor/ţiganilor.

Autorităţile locale şi centrale trebuie să susţină la nivel local şi regional crearea şi dezvoltarea sistemelor de schimburi şi de troc, a cooperativelor de credit şi a altor instrumente financiare neconvenţionale.

Autorităţile locale şi ONG-urile trebuie să fie īncurajate să favorizeze crearea unor reţele durabile īntre firme şi proiectele romilor/ţiganilor la nivel regional sau naţional şi la nivel european.

Trebuie promovat accesul firmelor romilor/ţiganilor la pieţele externe prin intermediul cooperării cu organizaţiile comerciale echitabile.

Guvernele trebuie să garanteze romilor/ţiganilor o parte echitabilă din bunurile rezultate īn urma privatizării, de exemplu facilitānd accesul lor efectiv şi legal la pămānt pentru practicarea activităţilor agricole, prin intermediul fondurilor funciare comunitare.

IV. Instrumente financiare

Guvernele trebuie să fie īncurajate să prevadă o susţinere bugetară pe termen lung pentru finanţarea programelor de dezvoltare şi de sprijin a activităţilor generatoare de venituri pentru romi/ţigani.

Strategiile de finanţare trebuie să prevadă o susţinere a organizaţiilor de romi/ţigani şi a acelor organizaţii care ajută comunitatea de romi/ţigani la nivel local, regional sau internaţional, promovānd ocuparea forţei de muncă şi a activităţilor generatoare de venituri.

Statele membre trebuie să participe la (şi dacă este posibil să sprijine financiar) programele bilaterale de schimburi, cāt şi la programele europene şi internaţionale de dezvoltare concepute īn favoarea romilor/ţiganilor din ţările Europei centrale şi orientale.

Colectivităţilor locale trebuie să li se acorde mijloacele legale şi bugetare necesare susţinerii iniţiativelor de dezvoltare a comunităţilor de romi/ţigani.

Canalele internaţionale de finanţare, cum ar fi Uniunea Europeană, Banca Mondială, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est şi PNUD au un rol important de jucat īn oferirea resurselor sub forma subvenţiilor sau īmprumuturilor, īn realizarea noilor programe şi politici. Proiectele finanţate trebuie să favorizeze participarea romilor, cooperarea īntre autorităţile publice şi societatea civilă, descentralizarea serviciilor publice şi acţiunea ONG-urilor. Programele de finanţare trebuie să-şi flexibilizeze condiţiile astfel īncāt să īncurajeze programele comunitare şi dezvoltarea activităţilor generatoare de venituri.

V. Formare şi educare

Guvernele trebuie să gestioneze politici active pentru a īncuraja tinerii romi/ţigani să-şi termine studiile la nivel secundar şi să continue studiile la nivel superior sau să intre la ucenicie, de exemplu, prin sprijin financiar sau sisteme tutoriale. Ele trebuie să prevadă mijloace (subvenţii, sponsorizări) care să permită ameliorarea nivelului scăzut de calificare din comunităţile romilor/ţiganilor şi care să īncurajeze mai multe persoane să continue studiile superioare.

Trebuie īncurajată dezvoltarea programelor de formare īn domeniul luptei īmpotriva discriminării pentru persoanele implicate īn deciziile de recrutare din īntreprinderile private, din sectorul public sau din serviciile naţionale de ocupare a forţei de muncă. Aceste programe de formare trebuie să se refere la obligaţiile legale şi la practicile corecte din cadrul politicilor īntreprinderilor şi a celor guvernamentale īn materia egalităţii de tratament.

Identitatea şi cultura romilor/ţiganilor trebuie luată pe deplin īn considerare la cooperarea şi definirea metodelor de formare profesională. De exemplu, ar putea fi iniţiat un sistem de omologare a competenţelor profesionale cāştigate ca urmare a practicării meseriilor tradiţionale.

Programele de pregătire profesională destinate romilor/ţiganilor trebuie să răspundă necesităţilor locale şi regionale, de exemplu īn ce priveşte ameliorarea condiţiilor lor de viaţă, şi a oportunităţilor de ocupare a forţei de muncă. Trebuie preferate programele de pregătire pentru angajare. Dezvoltarea produselor oferite şi studiile privind piaţa trebuie să facă parte din aceste programe.

Programele comunitare pentru ocuparea forţei de muncă (aşa numitele programe de sprijin public), inclusiv cursurile de alfabetizare pentru adulţi, trebuie să includă calificarea şi pregătirea pentru ameliorarea perspectivelor de angajare pe termen lung a participanţilor.

Autorităţile trebuie să favorizeze recunoaşterea competenţelor comunităţilor romilor / ţiganilor şi a contribuţiilor lor la dezvoltarea economică (a se vedea paragraful 11).

Guvernele trebuie să creeze programe de calificare destinate tinerilor romi/ţigani, īn domeniul noilor tehnologii şi a noilor meserii.

Autorităţile locale şi centrale trebuie să īncurajeze pregătirea romilor/ţiganilor īn domeniul conducerii la nivel local, mai ales īn domeniul economic, comercial şi al gestionării īntreprinderilor.

VI. Informare, cercetare şi evaluare

Romii/ţiganii trebuie să fie informaţi asupra drepturilor şi responsabilităţilor lor īn ce priveşte ocuparea forţei de muncă, ajutoarele furnizate de organele administrative şi funcţionarea instituţiilor, cum ar fi sistemele de protecţie socială. Aceste informaţii, care trebuie comunicate de serviciile statului īn colaborare cu ONG-urile, trebuie să permită ameliorarea integrării economice şi sociale a romilor/ţiganilor.

Statele membre trebuie să īncurajeze pentru necesităţile locale, microproiectele novatoare şi cercetarea īn sensul găsirii īn colaborare cu organizaţiile şi persoanele competente a unor răspunsuri locale adaptate potenţialului disponibil.

Politicile şi programele de dezvoltare economică şi de ocupare a forţei de muncă trebuie să fie atent controlate. Evaluarea impactului lor asupra comunităţilor rome nu trebuie să se limiteze numai la reuşita economică, ele trebuie să ţină cont de implicaţiile mai largi pe care le au asupra acestor comunităţi.

Pentru asigurarea reuşitei acestor programe trebuie fixate de la īnceput obiective clare şi procedurile de evaluare.

Documentele şi informaţiile referitoare la exemplele de bună practică, instrumentele şi mijloacele eficiente trebuie diseminate la nivel naţional şi internaţional.